si incearca si altele”, comenteaza Valeriu Ionescu, director la AIG New Europe Fund, fond de investitii cu ai carui bani Astral a cumparat in 2000 compania Kappa, afacerea antreprenorului Ovidiu Crisan.In Romania, antreprenorii sunt o „specie” pe cale de aparitie. Nu sunt foarte multi, dar nici putini. Marius Ghenea, unul din fondatorii Flamingo, Ovidiu Crisan, parintele furnizorului de Internet Kappa, sau Radu Georgescu, intreprinzatorul care a lansat pe piata popularul antivirus RAV, sunt cateva exemple de antreprenori care, dupa ce au vandut afacerea care i-a facut celebri, au luat-o de la capat. Ce au cei trei in comun? Cu totii au facut bani in trei sectoare ale aceleiasi industrii a tehnologiei informatiei: distributie, Internet si software. In aceste domenii, in general, poti face un business de succes chiar daca la inceput nu dispui de o suma de plecare foarte mare. Cu alte cuvinte, ideea este cea care conteaza.La a doua inercare, in general, antreprenorii romani se comporta doar ca niste finantatori, delegand pe altcineva sa se ocupe de derularea afacerii. Acest lucru nu functioneaza insa intotdeauna. Ovidiu Crisan a esuat in multe incercari pentru simplul motiv ca nu a gasit managerul potrivit. Marius Ghenea a reusit insa sa identifice trei oameni care ii cresc cele trei afaceri pe care le-a pornit cu banii obtinuti din vanzarea actiunilor de la Flamingo.In ceea ce il priveste pe Radu Georgescu, cel care a vandut tehnologia antivirus RAV catre Microsoft, inca mai cauta idei software interesante. si pentru ca provocarea sa fie si mai tentanta, antreprenorii nu revin intotdeauna la domeniul care i-a consacrat. Nu pregeta sa investeasca intr-o industrie despre care nu stiu prea multe. Pe langa cunostinte, foarte mult conteaza si flerul. Or oamenii acestia au fler din belsug.
Marius Ghenea pariaza pe distributie IT, mobila si soft
Cu banii pe care i-a obtinut pe actiunile de la Flamingo, Marius Ghenea, fostul manager al celui mai mare distribuitor si retailer IT de pe piata romaneasca, s-a gandit de la bun inceput sa-si deschida propriul fond de investitii. Intre timp, a devenit director general la Flanco, post care ii solicita 100% din timp, insa la ideea de a finanta afaceri nu a renuntat.Dupa circa un an de la plecarea din Flamingo, a facut prima investitie. Antreprenorul s-a oprit asupra unei afaceri din industria care i-a adus consacrarea: distributia IT. A investit circa 200.000 de dolari in FIT Distribution. Compania a devenit profitabila din primul an de activitate, datorita cresterii generale a pietei si unei politici de reducere a costurilor.Desi cunostea acest business, Ghenea a desemnat un manager care sa se ocupe special de FIT. Pe ideea delegarii raspunderii a mers si in celelalte doua business-uri pe care le-a inceput ulterior. A doua investitie a facut-o intr-o fabrica de panouri de lemn pentru mobilier vandut la export. Big Woods, localizata in Piatra Neamt, numara 120 de angajati si exporta materiale in Anglia si Germania. Fabrica va ajunge pe profit cel mai probabil in 2005. Al treilea business pe care a pariat Ghenea este un mic exportator de aplicatii la cerere. „Acesta nu poate ajunge un mare business, insa este sigur si profitabil pe termen lung”, afirma Marius Ghenea. Suma standard pe care o investeste Ghenea intr-un proiect este de circa 150-250.000 de dolari. Pana acum, antreprenorul a primit aproximativ 100 de propuneri de finantare din care a trebuit sa aleaga.
De la business cu cabluri la afaceri cu case
Numele lui Ovidiu Crisan este legat de afacerea Kappa, unul dintre cele mai prestigioase servicii Internet din Romania. Cu trei ani in urma, Crisan si-a vandut business-ul celor de la Astral, companie care la inceputul anilor 2000 era pusa pe achizitii, datorita infuziei de circa 20-25 milioane de dolari de la AIG New Europe Fund. Conform surselor din piata, Crisan a obtinut pentru Kappa circa opt milioane de dolari, bani pe care era decis sa-i reinvesteasca.”Marea problema cu care m-am confruntat de fiecare data cand am vrut sa investesc intr-o afacere a fost gasirea unui manager. De cele mai multe ori nu am gasit”, marturiseste Ovidiu Crisan. Initial, a vrut sa faca un buncar de date, in care mari firme sa-si pastreze serverele in conditii de siguranta maxima. Piata romaneasca nu era deloc pregatita pentru asta. A mai investit intr-un lant de hoteluri de tranzit si intr-o ciupercarie, dar nici una din aceste afaceri nu a evoluat asa cum se astepta exigentul antreprenor.Singurele plasamente care s-au dovedit rentabile au fost cele imobiliare. Adevarul e ca spre zona imobiliara se orienteaza din ce in ce mai multi investitori. Crisan a cumparat si a definitivat o cladire de birouri de pe Calea Dorobantilor. De asemenea, a facut divesre achizitii in zona rezidentiala din Nordul Bucurestiului. Cladirea de birouri a costat aproximativ doua milioane de dolari si se va amortiza dupa 12-13 ani din momentul achizitiei. Pentru viitor, exclude posibilitatea de a investi in IT pentru ca „exista prea multa tehnologie pentru cat pot cumpara romanii”, conchide Crisan.
Start-up-urile din software asalteaza GeCAD
Tranzactia dintre GeCAD si Microsoft a intrat deja in legenda. La fel s-a intamplat si cu suma pe care Radu Georgescu a obtinut-o de la Bill Gates. Suma cel mai des vehiculata a fost zece milioane de dolari. In orice caz, indiferent de cifra in sine, e cert ca Georgescu detine cateva milioane de dolari.De la bun inceput, intreprinzatorul a declarat ca nu intentioneaza nici pe departe sa cheltuiasca acesti bani, ci vrea sa-i intoarca in circuitul afacerilor. Georgescu se poate apuca de orice noua afacere, cu o singura exceptie: crearea de software antivirus, adica tocmai business-ul din care a facut avere.La sfarsitul anului trecut, a lansat programul Start IT, pentru identificarea unor idei de programe software care sa merite traducerea in practica. Initial, prin acest proiect erau vizati tineri cu idei bune, care urmau sa fie angajati de GeCAD. Insa realitatea a facut ca la Start IT sa vina nu neaparat tineri, cat mai ales start-up-uri dornice de finantare. Cu alte cuvinte, GeCAD are sanse mari sa devina primul fond de investitii din industria software. Pana pe 15 martie cand se incheie programul de recrutare a ideilor, antreprenorul se astepta sa primeasca circa 4.000 de idei din care urmeaza sa fie transpuse in practica maximum patru-cinci. GeCAD va face finantarile impreuna cu niste fonduri de investitii americane si se cauta o idee de software care sa aiba aplicabilitate pe plan mondial. Asadar, sunt excluse ideile de solutii de gestiune interna a companiei (ERP) sau alte aplicatii software care pot fi utilizate doar pe plan local.
