Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a ridicat un subiect controversat, sugerând că ascensiunea lui Călin Georgescu în politica românească ar putea fi rezultatul unui joc de putere între vechile structuri ale Partidului Comunist și ale Securității.
Într-o postare pe rețelele sociale, Popescu adâncește analiza situației politice actuale și cum aceasta se leagă de o competiție de lungă durată între cele două forțe, care ar putea duce la destabilizarea statului român. De asemenea, jurnalistul face referire la un context mai larg, ce include și implicațiile externe și interne, care afectează securitatea națională.
Călin Georgescu prins în meciul între Partidul Comunist și Securitate
În postarea sa, Cristian Tudor Popescu explorează un conflict care durează de 70 de ani între Partidul Comunist și Securitate, dar și ascensiunea rapidă a lui Georgescu. Nu uită să menționeze nici de furtul recent a unei părți din Tezaur.
Popescu a subliniat că „furtul coifului de la Coțofenești și al brățărilor dacice este o oportunitate pentru Georgescu și AUR”, care deja acuză public o trădare, strigând „Este trădare, o știm noi!”.
Jurnalistul a făcut referire la scandalurile recente legate de dispariția unor piese de patrimoniu și la reacțiile politice care au urmat. De asemenea, Popescu a semnalat pericolul unor posibile implicații externe și ale unor structuri interne, care ar putea urmări destabilizarea statului român.
„E o problemă și în relațiile cu partenerii noștri externi, care o să spună: cum putem să dăm noi informații clasificate dacă ajung la un civil?”, a explicat jurnalistul.
Potrivit jurnalistului, acest „meci” ar explica ascensiunea lui Călin Georgescu în prim-planul politicii românești.
„Faptul că Georgescu încă nu e la Cotroceni se datorează meciului de 70 de ani dintre Partid și Securitate”, a afirmat Popescu.
De asemenea, jurnalistul subliniază că, în trecut, ambele structuri au avut perioade de control asupra țării: Securitatea a fost favorizată în timpul mandatului lui Traian Băsescu, iar Partidul în perioada președinției lui Klaus Iohannis.
În prezent, însă, CTP sugerează că Securitatea caută să recupereze puterea în România.
„Au fost 10 ani ai Securității cu Băsescu, 10 ani ai Partidului cu Iohannis, iar acum Securitatea vrea din nou puterea“, a afirmat CTP.
Călin Georgescu: un „emanat” al unui joc mai amplu
Jurnalistul sugerează că ascensiunea rapidă a lui Călin Georgescu nu este întâmplătoare și face parte dintr-un plan mai larg.
„De aceea ‘nu l-a văzut nimeni venind pe Georgescu’”, a subliniat Popescu, indicând faptul că ascensiunea acestuia ar putea fi rezultatul unui „meci” între structuri de putere care își doresc controlul asupra instituțiilor fundamentale ale statului.
În această lumină, Georgescu ar putea fi perceput ca o piesă strategică într-un joc mult mai amplu, care implică actori din cadrul vechilor structuri politice ale României.
Legătura dintre Georgescu și un „personaj de servicii”: Victor Ponta
În analiza sa, CTP a menționat și posibilitatea ca Victor Ponta să joace un rol important într-un eventual „meci” între Partid și Securitate.
Jurnalistul sugerează că fostul premier ar putea fi un alt „personaj de servicii”, pregătit să intervină într-un plan mai larg pentru a readuce sub control comun instituțiile-cheie ale statului român.
„Și nu e imposibil ca răul maxim, Partidul și Securitatea, să oprească meciul și să stăpânească din nou împreună România, să se petreacă cu ajutorul altui personaj ‘de servicii’, V. Ponta”, a scris Popescu, făcând aluzie la posibilele alianțe politice care ar putea să se formeze pentru a consolida puterea celor două structuri.
Între pericolele externe și manipulările interne
Popescu a subliniat că întreaga situație politică ar putea fi o piesă a unei „mișcări a rahatului”, făcând aluzie la complexitatea și pericolele care pot apărea într-un astfel de context politic.
El a tras un semnal de alarmă privind posibilele implicări ale unor interese externe, care ar putea exploata vulnerabilitățile din cadrul sistemului intern, precum și manipulările care ar putea veni din zone opace ale puterii.
În acest cadru, jurnaliștii și politicienii trebuie să rămână vigilenți, deoarece orice greșeală ar putea duce la o destabilizare a statului român.
Jurnalistul a ridicat astfel o serie de întrebări și teme importante pentru analiza situației politice din România, care ar putea implica mult mai multe forțe decât par a fi la prima vedere.
Această discuție ar trebui să atragă atenția asupra modului în care structurile politice interne și externe pot influența viitorul țării.
