Cine ar putea fi următorul Suveran Pontif, după ce Papa Francisc a încetat din viață
Papa Francisc a încetat din viață luni, pe 21 aprilie, chiar în a doua zi de Paște. Acesta a fost ales Suveran Pontif la vârsta de 76 de ani, după ce Papa Benedict al XVI-lea a renunțat la tronul papal. Întrucât nu a fost desemnat un succesor direct, alegerea noului lider al Bisericii Catolice revine Colegiului Cardinalilor.
Deși toți cei 252 de membri eligibili pot fi luați în considerare, câțiva dintre ei se conturează deja ca fiind principalii favoriți pentru a prelua conducerea Vaticanului.
Teoretic, orice bărbat catolic poate fi ales papă, însă în practică, acest lucru nu s-a mai întâmplat din 1378, când un suveran pontif a fost desemnat din afara Colegiului Cardinalilor. După decesul sau retragerea unui papă, cardinalii se reunesc într-un conclav desfășurat în celebra Capelă Sixtină de la Vatican.
În cadrul acestei întruniri strict confidențiale, ei dezbat, analizează și votează până când ajung la un consens privind noul lider al Bisericii Catolice. Participanții la conclav depun un jurământ de tăcere absolută cu privire la discuțiile purtate și rămân complet izolați de lumea exterioară pe durata procesului de alegere, evaluând atent calitățile și potențialul fiecărui candidat.
Cum se desfășoară procesul de vot
Deși, în mod oficial, nu este permisă susținerea deschisă a niciunui candidat, alegerea unui nou papă este, în realitate, un proces cu puternice implicații politice, notează BBC. Conform tradiției, cardinalii ar trebui să se lase inspirați exclusiv de voința Sfântului Duh în momentul votului. Totuși, doar 138 dintre cei 252 de cardinali vor avea dreptul să voteze în cadrul conclavului, întrucât doar cei care nu au împlinit încă 80 de ani pot participa la alegerea Suveranului Pontif.
Votul este complet secret. Fiecare cardinal-ales scrie numele preferatului său pe o bucată de hârtie, iar pentru ca un candidat să fie ales, este necesară o majoritate calificată de cel puțin două treimi din voturi. Zilnic au loc până la patru runde de vot, iar procesul se repetă până când se ajunge la un consens.
După fiecare rundă, buletinele sunt arse, iar fumul rezultat este urmărit cu mare interes de credincioșii și jurnaliștii adunați în Piața Sfântul Petru. Fumul negru semnalează că nu a fost luată nicio decizie, în timp ce fumul alb anunță alegerea unui nou papă.
Cardinalul Pietro Parolin (70 de ani) – Italia
Pietro Parolin, actualul secretar de stat al Vaticanului, este văzut de mulți drept principalul favorit la succesiunea în Scaunul Papal. Numit cardinal de către Papa Francisc în urmă cu 11 ani, Parolin este recunoscut pentru atitudinea sa echilibrată și pentru stilul moderat. De-a lungul carierei sale, a fost implicat activ în diplomația Vaticanului, activând în cadrul Nunțiaturilor Apostolice din Nigeria și Mexic.
O eventuală alegere a sa în fruntea Bisericii Catolice ar fi percepută ca o continuitate a viziunii și reformelor promovate de Papa Francisc, întrucât Parolin împărtășește multe dintre valorile și direcțiile asumate de fostul Suveran Pontif.
Cardinalul Fridolin Ambongo Besungu (65 de ani) – Republica Democrată Congo
Cardinalul Fridolin Ambongo Besungu, președintele Simpozionului Conferințelor Episcopale din Africa și Madagascar, a atras atenția la nivel internațional după ce a criticat deschis declarația „Fiducia supplicans” emisă de Papa Francisc, prin care se permitea preoților catolici să binecuvânteze cuplurile necăsătorite și cele de același sex.
Dacă ar fi ales papă, mandatul său ar putea marca o întoarcere clară la valori tradiționaliste, fiind interpretat ca un refuz al direcției reformatoare adoptate de predecesorul său.
Ironia este că însuși Papa Francisc l-a ridicat pe Besungu la rangul de cardinal în anul 2019.
Cardinalul Wim Eijk (71 de ani) – Olanda
Willem Jacobus „Wim” Eijk, fost medic devenit cardinal, este considerat unul dintre cei mai conservatori papabili cu șanse reale de a prelua conducerea Bisericii Catolice. De-a lungul timpului, Eijk a exprimat poziții ferme împotriva unor reforme promovate de Papa Francisc.
Printre acestea se numără măsurile privind recăsătoria persoanelor divorțate și simplificarea procedurilor de anulare a căsătoriilor, pe care le-a descris drept „o formă de adulter structurat și instituționalizat”.
Cardinalul olandez a criticat, de asemenea, lipsa de reacție a Papei Francisc în fața inițiativei Conferinței Episcopilor Germani, care permitea credincioșilor protestanți să primească Sfânta Împărtășanie în cadrul bisericilor catolice. A calificat această atitudine a pontifului drept „total de neînțeles”.
Eijk a fost numit cardinal în anul 2012, de către Papa Benedict al XVI-lea.
Cardinalul Péter Erdő (72 de ani) – Ungaria
Cardinalul Péter Erdő s-a exprimat ferm, de-a lungul timpului, împotriva unor poziții considerate mai liberale în Biserica Catolică. A respins ideea ca persoanele catolice divorțate sau recăsătorite să aibă acces la Sfânta Împărtășanie, susținând păstrarea disciplinei tradiționale a Bisericii în această privință.
De asemenea, Erdő s-a declarat împotriva politicilor unor state europene privind primirea refugiaților, comparând această practică cu o formă de trafic de persoane. Pozițiile sale conservatoare l-au diferențiat clar în cadrul ierarhiei catolice.
Cardinalul ungar a fost numit membru al Colegiului Cardinalilor în anul 2003, de către Papa Ioan Paul al II-lea.
Cardinalul Luis Antonio Tagle (67 de ani) – Filipine
Poreclit „Papa Francisc al Asiei”, cardinalul Luis Antonio Tagle este recunoscut pentru viziunile sale progresiste și pentru deschiderea față de subiecte sensibile în cadrul Bisericii Catolice. A susținut politici de inspirație socială și a exprimat în repetate rânduri critici la adresa atitudinii tradiționale a Bisericii față de comunitatea LGBT, catolicii divorțați și recăsătoriți.
Într-un interviu acordat în 2015, Tagle a declarat că atitudinea „dură” a Bisericii față de persoanele gay, cele divorțate și mamele singure a avut un impact negativ asupra procesului de transmitere a mesajului evanghelic. Dacă ar fi ales papă, ar deveni primul lider al Bisericii Catolice provenit din Asia.
Este al șaptelea filipinez care a primit titlul de cardinal, distincție acordată de Papa Benedict al XVI-lea în 2012.
Cardinalul Raymond Burke (76 de ani) – SUA
Cardinalul Raymond Burke este adesea văzut ca figura centrală a curentului conservator din cadrul Colegiului Cardinalilor și se remarcă prin criticile constante la adresa direcției progresiste promovate de Papa Francisc. Alături de cardinalii Péter Erdő din Ungaria și Wim Eijk din Olanda, Burke s-a opus deschis limbajului și reformelor adoptate de actualul papă, în special în ceea ce privește abordările față de persoanele divorțate și recăsătorite, utilizarea metodelor de contracepție artificială, homosexualitatea și recunoașterea căsătoriilor civile.
A descris discursul Papei Francisc pe aceste teme ca fiind „inacceptabil”, reflectând o ruptură profundă între viziunile sale și cele ale pontificatului recent încheiat.
Burke a fost numit cardinal în anul 2010, la inițiativa Papei Benedict al XVI-lea.
Cardinalul Mario Grech (67 de ani) – Malta
Cardinalul Mario Grech, actualul secretar general al Sinodului Episcopilor, este văzut ca un potențial succesor al Papei Francisc, cu o viziune moderată asupra viitorului Bisericii Catolice. În intervențiile sale anterioare, Grech a evidențiat importanța de a-i sprijini pe cei marginalizați de Biserică, fie din cauza orientării sexuale, fie a situației lor civile.
El a subliniat necesitatea de a menține fidelitatea față de învățăturile tradiționale ale credinței, dar și de a folosi metode creative și adaptate vremurilor pentru a comunica eficient mesajul evanghelic.
Cardinalul Mario Grech a fost numit în Colegiul Cardinalilor în anul 2020 de către Papa Francisc.
Cardinalul Matteo Zuppi (69 de ani) – Italia
Matteo Zuppi, președintele Conferinței Episcopale Italiene, s-a născut la Roma și a ocupat funcția de arhiepiscop al Bolognei, având astfel o cunoaștere aprofundată a Vaticanului, superioră celor ale altor contracandidați.
Zuppi este considerat unul dintre favoriții Papei Francisc, care în 2023 i-a încredințat o misiune de pace în Ucraina, unde s-a întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski. În același an, Zuppi a avut o întâlnire și cu președintele american Joe Biden, un catolic devotat. Zuppi a fost numit cardinal în 2019.
