"Unii oameni cred că fotbalul este o chestiune de viață și de moarte. Vă asigur, este mult mai serios de atât.", spune Bill Shankly, unul dintre cei mai respectați și de succes antrenori din fotbalul din Marea Britanie. Pornind de la această afrimaţie, Steen Jakobsen, economist șef și CIO Saxo Bank, face o comparaţie între lumea fotbalului şi cea a economiei.
“Nu sunt eu omul care să-l contrazică pe unul dintre cei mai buni, dacă nu chiar cel mai bun manager de fotbal din toate timpurile. Aceasta este încercarea noastră de a face o legătură între extrem de importanta lume a fotbalului și cea plictisitoare, prin comparație, a economiei. Ca orice băiat care a jucat fotbal, cred despre mine că sunt un cunoscător, deci iată prognosticul meu oficial pentru Cupa Mondială FIFA 2018: Belgia va fi campioana.
Favoritele cotelor de pariuri Brazilia și Germania au pierdut, amândouă, elanul și, în plus, acestea sunt variantele majorității. În schimb, eu merg pe mâna unei țări mici ca dimensiune, dar mare prin capacitățile jucătorilor săi.
Aici, la Saxo Bank, urmărim atât Cupa Mondială FIFA, cât și participanții activi din sferele financiare și economice; ca atare, demarăm o serie de articole despre ideile noastre cu privire la competițiile și campionatele ce au loc în aceste domenii.
Directorul strategiei pentru capitaluri proprii de la Saxo Bank, Peter Garnry, a anunțat deja „câștigătorul” cu privire la piețele bursiere: Columbia!
Pentru Cupa Mondială la economie, am construit o matrice de factori ce vor prezice etapele pe grupe și câștigătorul final pe baza următorilor indicatori:
•Indicele de sărăcie: Acest bătrân indice combină inflația unei țări cu șomajul (cu cât e mai jos, cu atât mai bine) și performanța sa pe ultimele 12 luni pe piața bursieră (piața bursieră este percepută ca un etalon pentru performanța generală a unei țări și cu cât este mai mare, cu atât e mai bine, desigur).
•Marjele riscului de credit (CDS): „Prima de asigurare” pentru acoperirea evoluției negative a unei economii măsurate ca primă de puncte de bază (cu cât e mai mare, cu atât e mai rău).
•Coeficientul lui Gini: Acest indicator măsoară inegalitatea, iar egalitatea generală a unei țări asigură o creștere pe termen lung. Există și o tot mai bună înțelegere a faptului că educația și accesul la educație creează o societate mai productivă (cu cât e mai mic, cu atât mai bine).
Acești patru parametri sunt ponderați în mod egal și apoi clasificați de la unu la 30: astfel, cei de pe locul unu câștigă la categoriile proprii, iar scorul combinat general cel mai mic câștigă.
Așadar, cum arată podiumul nostru pentru Cupa Mondială la economie 2018?
Campioana mondială: Islanda – 6.0
Locul al doilea: Danemarca – 8.0
Locul al treilea: Japonia – 7.5
Pe locul al patrulea se află Germania cu un scor de 9.5. De fapt, Coreea de Sud s-a clasat mai sus decât Germania cu 8.3, dar a pierdut în sferturi în fața Japoniei cu 7.5, în timp ce Japonia apoi – în ciuda unui scor mai mare decât Danemarca – nu a reușit să câștige semifinala în fața Islandei, de unde rezultatul de mai sus.
Comentariu economic
Deci: Islanda câștigă având cel mai bun coeficient al lui Gini plus un scor mic al indicelui de sărăcie, în timp ce Danemarca nu a reușit să marcheze suficiente goluri (performanța pieței bursiere din ultimele 12 luni) pentru a-i învinge pe frații mai mici scandinavi.
Stați liniștiți, acesta nu este un proces de „inginerie inversă” folosit pentru a arăta o supra-performanță a Danemarcei noastre natale! Pur și simplu am decis ex ante care sunt cele patru componente care formează nu doar o economie puternică, ci și una cu un elan pentru progres.
Ceea ce mi se pare interesant este că favoritele efective la Cupa Mondială FIFA 2018 se clasează toate foarte jos din punctul de vedere al termenilor economici. Este oare vorba despre faptul că povestea fotbalului este deseori singurul drum care te duce departe de lipsa de speranță, lipsa de viitor sau de educație? Sau este mai degrabă cultura fotbalului cea care prevalează?
Probabil puțin din amândouă, însă pentru măsurătorile noastre economice, vă sugerez să gândiți ca un manager de fotbal:
Piața bursieră e atacul. Țipătoare, atrage toate titlurile din ziare, dar este deseori mai degrabă o funcție a încrederii în sine și a elanului decât cu adevărat o forță pe termen lung. Va exista o perioadă de secetă de goluri chiar și pentru cei mai buni jucători din prima linie. Tabelul celor mai puternice piețe bursiere din ultimele 12 luni este destul de surprinzător:
Notă: Iranul este reprezentat prin contractul de țiței Brent, deoarece accesul la Bursa din Teheran este dezactivat de sancțiuni, însă observați performanța Tunisiei și Peruului: +51,5% și 38,2%. Un bun fler, în mod clar!
Coeficientul lui Gini sunt mijlocașii. Orice economie are nevoie de egalitate ca un combustibil pentru a determina creșterea să evolueze pozitiv. Noi percepem accesul egal la educație ca fiind diferențiatorul numărul unu al societăților productive față de cele neproductive. Dacă faci un clasament al lumii conform PIB per capita, „cele mai bogate țări” nu au de fapt decât un singur lucru în comun: un sistem educațional universal amplu care este deseori gratuit și accesibil întregii societăți.
Primele trei țări în funcție de coeficientul lui Gini sunt Danemarca, Belgia şi Islanda.
Marjele riscului de credit reprezintă portarul: protecție împotriva greșelilor și capacitatea de a reuși o apărare dificilă și de a juca în continuare un fotbal ofensiv. Țările clasice din nordul Europei sau din zonă câștigă, în timp ce America Latină și Orientul Mijlociu sunt în pierdere.
Portarul cel mai puternic este perceput de mulți ca acel element cheie unic diferențiator la cel mai înalt nivel. Există mulți apărători, mulți jucători de mijloc, câțiva jucători în atac… dar sunt extrem de puțini portari buni.
Vedem o apărare bună în Elveţia, Suedia şi Germania.
Bill Shankly avea dreptate: faptul că toate băncile, inclusiv Saxo Bank, trebuie să se implice în Cupa Mondială FIFA 2018 nu arată doar importanța acesteia, ci și demonstrează impactul său asupra tuturor lucrurilor, de la încrederea unei țări la performanța sa economică.
Indicele de sărăcie reprezintă apărarea. Apărarea presupune a face cele mai puține greșeli și de a închide spațiul pentru adversar. Orice economie cu un amestec echilibrat de șomaj și inflație scăzută are un start bun. Puterea de cumpărare este vizibilă și stabilă, iar povara resurselor nefolosite este diminuată. Nu este suficient să duci jocul tot înainte sau să stabilești un obiectiv, dar este un început excelent.
Există, probabil, numeroase legături/corelații ce pot fi descoperite de inteligența artificială, dar, pentru că am fost în echipa care a pierdut de multe ori, pot să vă spun asta: nu există durere mai mare decât aceea de a pierde la fotbal – nici chiar în tranzacționare!
(Atenție, ca economist, pierzi mereu!)
Fotbalul rămâne cel mai important sport al lumii pentru un motiv. Este un joc pe care îl poate juca oricine fără a fi nevoie de nicio resursă economică: îl poți juca pe stradă, în apartamentul tău, cu o minge, cu o șosetă sau cu o portocală!
În teren ești evaluat doar pe baza contribuției tale, nu pe baza statutului tău social sau a locului de muncă; în orice caz, cu cât ești mai sus în clasament în aceste domenii, cu atât trebuie să oferi mai mult echipei. Fotbalul, sau echipa de fotbal, este modelul precis pe care societățile trebuie construite.
Există reguli fundamentale ce trebuie înțelese. Echipa este întotdeauna mai importantă decât omul (da, chiar și decât Ronaldo). Există loc pentru o vedetă, dar doar dacă are rezultate. Dacă nu reușește, pleacă (out). Echipele care câștigă cel mai mult în lume o fac pentru că sunt echipe, nu pentru că sunt 11 jucători individuali.
Așa cum cel mai mare portar din lume (CDS!) a spus la un moment dat:
"În fotbal câștigi ca grup, pierzi ca grup; împarți gloria și vinovăția" – Gianluigi Buffon
În primul și-n primul rând, trebuie să accepți, să-ți placă, să muncești și să te subordonezi echipei pentru a câștiga. Acesta e un aspect pe care conceptele și cuvintele cheie contemporane cunoscute – social media, IA, roboți, naționalism, individualism – nu-l conțin și nici nu-l reflectă.
Poate că aceasta e lecția: pe măsură ce lumea continuă să dezumanizeze munca și viața privată din ce în ce mai mult, dorința de a face parte din ceva ce seamănă cu o echipă crește – nimic nu se compară cu camaraderia, berea de după meci și felicitarea celor cu care ai jucat timp de 10, 20 sau, în cazul meu, 30 de ani.
Vă doresc tuturor o minunată Cupă Mondială FIFA 2018 și, din nou, felicitări Islandei pentru câștigarea Cupei Mondiale la economie: cu adevărat o redresare ca aceea a păsării Phoenix din partea fratelui nostru nordic.