De profesie inginer agronom, Dacian Cioloş, în vârstă de 45 de ani, se bucură de imaginea unui tehnocrat de succes după ce în perioada 2010-2014 a fost comisar european pe Agricultură şi Dezvoltare Durabilă în cadrul cadrul Comisiei lui José Manuel Barroso, coordonând reforma Politicii Agricole Comune pentru 2014 - 2020.
În vara lui 2014, Cioloş a fost în cărţi pentru primirea unui nou mandat de comisar european, însă Guvernul condus de Victor Ponta a optat pentru un social-demorat, Corina Creţu, nume ţinut ascuns la aceea vreme de premier. Munca lui Dacian Cioloş a fost apreciată de decidenţii europeni, ceea ce a dus la numirea acestuia la 1 iulie 2015 în postul de consilier special al preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
Dacian Cioloş a urmat cursurile Facultăţii de Horticultura din cadrul Universităţii de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj, obţinând diploma de inginer horticultor în 1994. Şi-a continuat studiile în Franţa unde a făcut un master la École Nationale Supérieure Agronomique şi Université Montpellier I, pentru ca apoi să obţină şi un doctorat a Institutul Naţional de Cercetări Agronomice din cadrul École Nationale Supérieure Agronomique Montpellier.
Ascensiunea lui Cioloş a fost una treptată, fără a sări etapele şi a fi propulsat într-o funcţie decizională de impact, încă de tânăr. Din 1995 până în 1999 s-a ocupat de mai multe proiecte de dezvoltare rurală pentru judeţul Argeş, ulterior fiind avansat pentru perioada noiembrie 1999 – decembrie 2001 în funcţia de coordonator al programelor de cooperare franco-române în dezvoltare agricolă si rurală la Centrul Internaţional de Cooperare pentru Dezvoltare Agricolă – CICDA în cooperare cu Asociaţia Naţionala de Dezvoltare Agricola – ANDA, Franţa.
În intervalul 2002-2003 a lucrat la Comsia Europeană, iar din ianuarie 2005 a fost cooptat în Ministerul Agriculturii, unde a deţinut mai multe funcţii, de la consilier al ministrului până la cea de ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. În octombrie 2007, Cioloş l-a înlocuit la cârma ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe Decebal Traian Remeş, politician acuzat la acea vreme de trafic de influenţă în celebrul „dosar Caltaboşul“.
Pe fondul acestui scandal, Cioloş a fost numit ministru, funcţie pe care a păstrat-o până la formarea primului Guvernul Boc. În ianuarie 2009, acesta a refuzat să fie cooptat în cadrul guvernului Boc, unde să deţină o funcţie pe partea de agricultură. „Nu ar fi un lucru bun nici pentru mine, nici pentru actualul ministru care va veni cu echipa lui de lucru, nu cu a mea“, a spus Cioloş la aceea vreme.
În plus, acesta a subliniat că vrea să-şi păstreze independenţa politică. O lună mai târziu, Dacian Ciolos a fost numit director pentru programe de dezvoltare rurală în cadrul Comisiei Europene. Această poziţie nu l-a împiedicat ca în iulie 2009 să devină şi şeful Comisiei Prezidenţiale pentru elaborarea unei strategii în domeniul agriculturii. Guvernul României condus de Emil Boc, acelaşi om pe care îl refuzase în urmă cu nouă luni, l-a nominalizat la 12 octombrie 2009 pe Cioloş pentru funcţia de comisar european, susţinându-l pentru un portofoliu pe domeniul agriculturii.
Nu are bani în bancă, nici acţiuni la vreo firmă. În declaraţia sa de avere apare doar un imobil în Bucureşti. Cu toate acestea, Dacian Cioloş a avut misiunea de a administra eficient câteva zeci de miliarde de euro, bani alocaţi pentru aplicarea unei politici agrare care să împace toate cele 27 de state membre şi, mai important, să pună mâncare pe masa tuturor europenilor.
Acum vreo 20 ani, chiar asta făcea: punea mâncare pe mesele oamenilor. Toamna punea spanacul în solarii, pentru a-l scoate primăvara, când făcea loc altor legume. Nu era mare proprietar, nici pe departe. Avea sub folie două bucăţi de teren lungi de 30 de metri. Se îngrijise să sape un puţ, ca să nu aibă emoţii cu udatul plantelor.
Asta se întâmpla la puţini ani după Revoluţie. “Imediat după studiu, m-am văzut nevoit să îmi câştig pâinea singur”, spunea cu mândrie în glas Dacian Cioloş. Până în 1990, văzuse doar agricultură planificată. După, puţini au fost ţăranii care s-au deschis spre nou. De exemplu, în comuna sa, Pericei, din judeţul Sălaj, omul nu se îngrijea să producă mai mult pe acelaşi teren. Dacă anul acesta făcea mai puţină ceapă, era clar numai vina vremii şi a pământului. Tânărul Cioloş a vrut să demonstreze că e o viziunea greşită: “Aveam irigaţie prin picurare, sămânţă hibridă, a trebuit să construiesc peste tradiţia de acolo. Să arăt că se poate”.
Ar fi fost chiar ciudat să se ghideze numai după tradiţiile locului. Dacă ar fi făcut asta, şi-ar fi negat, practic, toate studiile de până atunci, tot ce învăţase la Universitatea de Ştiinţe Agricole din Cluj-Napoca şi apoi în Franţa, în timpul unor cursuri care ţinteau tocmai de dezvoltarea rurală. “În România, până în 1989, era o singură grijă: producţia la hectar. După 1989 am devenit tot mai curios să văd cum se construieşte agricultura în afara celei planificate”, spune Cioloş.
A vrut să vadă, dar şi să facă. Argumentul său e simplu: “Altfel vorbeşti de agricultură şi politică agricolă după ce pui mâna pe sapă, pe un volan de tractor”.
Legăturile sale cu agricultura sunt mai vechi. Nu îl deranjează să se întoarcă pe firul poveştii până la vârste foarte fragede. Înregistrarea primului produs cu Indicaţie Geografică Europeană din România, magiunul de Topoloveni, consfinţită chiar prin semnătura sa de la 7 aprilie, a fost pentru Cioloş prilej de mândrie românească, dar şi trambulină spre amintirile din copilărie.
Suntem tot la Pericei, numai că prin anii ‘70. “Ţin minte că luam o bucată de pâine şi întingeam pur şi simplu gem pe ea şi mâncam, pentru a pleca din nou la joacă, să nu mă ţină ai mei acasă. Uneori, asta e tot ce mâncam în ziua aia: gem pe pâine”. A învăţat agricultură şi, mai ales, să-i placă loteria aceasta a recoltei, de la bunicul său, care încă trăieşte în comuna Pericei.
“Mi-am petrecut aproape toate vacanţele la ţară, cu bunicul. Pentru mine, agricultura a fost un mod de viaţă. Munca e un mod de viaţă, nu o corvoadă. Când pui o sămânţă şi vezi că ea creşte sau nu, când mergi cu vaca la păscut, asta îţi oferă un raport cu viaţa. Agricultura îţi oferă un raport corect cu viaţa”.
O întrebare corectă ar fi de ce nu a rămas în solariile sale, la acel raport corect cu viaţa de care vorbeşte? Răspunsul: “am simţit că pot face mai mult”. Decizia de a se transforma din fermier mărunt în supraveghetor peste fermele Europei a fost începutul unui drum lung, cu multe etape. Mai întâi, au fost bagajele pentru drumul spre Franţa.
“Mi-a fost student, trebuia să dea lucrarea de licenţă cu mine, dar a prins o bursă în Franţa, ceva în agricultură ecologică. Era şansa lui, i-am spus să se ducă”, spune Doru Pamfil, rectorul de acum al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca. Cunoscuse Franţa din anii de facultate, deoarece fusese coordonatului programului de stagii pentru studenţii USAMV în fermele din Hexagon.
În 1995, mergea însă la Rennes pentru a studia “sistemele de producţie şi dezoltarea rurală”, la École Nationale Supérieure Agronomique. A fost beneficiarul unei burse oferite de statul francez. A mers la Montpellier şi a făcut masteratul între 1996 şi 1997, apoi, în 2000, a început doctoratul, în “economia dezvoltării agricole, agroalimentare şi rurale”.
În lumea hârţoagelor de la Bruxelles a intrat în 1997, când s-a ocupat cu pregătirea Programului SAPARD. Apoi, a fost coordonator al programelor de cooperare franco-române în dezvoltarea agricolă şi rurală. pentru ca anul 2002 să îl găsească la Delegaţia Comisiei Europene în România. În alte hârţoage, încurcate şi cu iz de comunism, a intrat în 2005, când şi-a început activitatea la Ministerul Agriculturii. Mai întâi a fost slujba de consilier al ministrului, apoi a continuat cu cea de subsecretar de stat pentru Afaceri Europene, pentru ca la 11 octombrie 2007 să devină chiar el ministru al Agriculturii, fiind, la cei 38 de ani de atunci, unul dintre cei mai tineri miniştri din istoria post-decembristă.
Dacian Ciolos a fost implicat şi în dosarul privatizării ICA fost audiat ca martor la Parchetul instantei supreme, într-un dosar privind modul in care Ministerul Agriculturii s-a constituit parte civila in cauza privatizarii ICA.
În timpul judecarii dosarului ICA, la un termen din august 2014, fostul ministru Sorin Pantis spunea ca Dacian Ciolos a dat curs, fara avizele necesare, cererii DNA de constituire a Ministerului Agriculturii ca parte civila, ceea ce a fost "un abuz".
In opinia lui Sorin Pantis, daca un minister se constituie parte civila prin semnatura unui ministru si se constata un prejudiciu, acel prejudiciu trebuie sa fie cuantificat si "trebuie prins pe partea cu creditori in contabilitatea ministerului".
Dacian Ciolos a fost ministru al Agriculturii din octombrie 2007 pana in decembrie 2008, iar din iulie 2009 a fost seful comisiei prezidentiale pentru agricultura. Ciolos a fost comisar european pentru Agricultura din 2009 pana in 2014.
Dacă priveşti două poze, una de când era ministru al Agriculturii în ţară şi una de astăzi, vei vedea mult mai multe fire albe. Însă ceea ce surprinde cu adevărat este că, acum, este mult mai tăios. Într-un interviu pentru Adevărul, a dat de înţeles că nu susţine organismele modificat genetic.
Despre România lui, e mândru la episoade cum a fost cel cu magiunul de Topoloveni. Din păcate, sunt rare. “Desigur, sunt român şi vreau multe pentru ţara mea”. De aceea a fost dezamăgit acum două-trei săptămâni şi a criticat Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit: “Sunt oameni care îşi fac treaba bine, dar sunt şi unii care nu şi-o fac. Ideea este că nu ar trebui să existe om care să nu-şi facă treaba bine”, tranşează problema Dacian Cioloş.
APDRP este cea care se ocupă cu finanţarea europeană în România, iar ţara noastră nu reuşeşte de ani buni să absoarbă mai mult de 10% din fonduri. “Peste ceva timp, statele membre pot să decidă pur şi simplu să nu mai acorde bani pentru finanţare, dacă noi nu suntem în stare să facem ceva cu aceste sume”.
Îşi face timp să îşi întreţină contul de Facebook, postează în fiecare zi, în română, franceză şi engleză, stăpâneşte elegant aceste două limbi străine. Scrie chiar el, chiar dacă ar fi de înţeles să lase asta în slujba altei persoane. Urmărindu-i postările zilnice, afli pe unde a umblat, dar observi şi încurajarea agricultorilor români. Nu ar fi corect să tragă cu o ţară din postul de comisar, dar este normal să o facă omul Cioloş.
Tot de pe Facebook, afli că Dacian Cioloş s-a întâlnit cu Bill Gates, pentru a vorbi de lupta împotriva sărăciei şi securitate alimentară. Îşi face drum şi pe acasă, destul de des. Când merge prin alte ţări, îşi face vizita şi apoi se întoarce la Bruxelles. În schimb, recent a fost la Cluj Napoca, la târgul Agraria, şi a profitat de ocaze pentru o fugă la Pericei.
Care este sfatul lui Dacian Cioloş pentru tineri? “Meseria de agricultor este o meserie de viitor, cel puțin din punct de vedere al cererii. În plus, tinerii bine formați pot moderniza practicile din agricultură”, le-a recomandat comisarul român celor care se gândesc să se orienteze către acest sector.
Soţia lui Dacian Cioloş este franţuzoaica Valerie Ciolos-Villemin, despre care sunt voci care susţin că aceasta este nepoata fostului ministru de externe al Franței Michel Barnier.
Valerie Ciolos-Villemin este expertă în domeniul agriculturii, exact domeniul în care soţul său Dacian a fost comisar european. Ea a ocupat mai multe funcţii în zona agriculturii, cu focus pe zona României şi a Republicii Moldova.
Conform profilului său de Linkedin, Valerie Ciolos-Villemin este absolventă de studii superioare în ştiinţele agriculturii, iar în momentul de faţă este consultant independent.