Cine este cel care a suspendat hotărârea CCR privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024?

Decizia de suspendare a hotărârii Curții Constituționale a României (CCR) privind anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 a fost luată de judecătorul Alexandru Vasile, magistrat la Curtea de Apel Ploiești. Decizia sa este considerată de unii experți în drept ca fiind fără precedent și juridic discutabilă.

Inițial, secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), condusă atunci de Bogdan Mateescu, a aprobat detașarea lui Alexandru Vasile în ședința din 14 ianuarie 2021, Tribunalul Prahova s-a opus, invocând lipsa de personal. Drept urmare, pe 11 februarie 2021, CSM a revocat detașarea sa, la mai puțin de o lună de la aprobare.

El este cel care a decis să suspende executarea hotărârii CCR referitoare la anularea primului tur al alegerilor prezidențiale de 2024. În lipsa unei motivări detaliate, rămâne neclar în ce temei legal s-a luat această măsură. Acum, societatea civilă și specialiști în drept constituțional solicită explicații din partea instanței de judecată, iar Parchetul General aşteaptă o intervenție definitivă a Înaltei Curţi de Casație și Justiție (ÎCCJ).

Ce pedeapsă riscă Alexandru Vasile?

Secţia pentru judecători a CSM a sesizat Inspecţia Judiciară pentru a verifica posibila săvârșire a unei abateri disciplinare de către Alexandru Vasile.

Conform Legii nr. 303/2022, se consideră că un judecător sau procuror acționează cu rea-credință dacă încalcă intenționat legea, știind că face rău și acceptând ca o persoană să fie afectată. Se consideră „gravă neglijență” atunci când judecătorul sau procurorul greșește grav și clar, din neatenție sau nepricepere, încălcând legea într-un mod care nu poate fi scuzat.

„(1) Există rea-credință atunci când judecătorul sau procurorul încalcă cu știință normele de drept material ori procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane.

(2) Există gravă neglijență atunci când judecătorul sau procurorul nesocotește din culpă, în mod grav, neîndoielnic și nescuzabil, normele de drept material ori procesual.”

Dacă se va constata că judecătorul respectiv a acționat cu rea-credință sau gravă neglijență, el poate fi sancționat cu:

  • un avertisment;
  • diminuarea indemnizației de încadrare brute lunare cu până la 25% pe o perioadă de până la un an;
  • mutarea disciplinară pentru o perioadă efectivă de la un an la trei ani la o altă instanță, chiar de grad imediat inferior;
  • retrogradarea în grad profesional;
  • suspendarea din funcție pe o perioadă de până la 6 luni;
  • excluderea din magistratură.