Giorgiana Hosu este propunerea pentru ocuparea funcției de șef la DIICOT, conform anunțului făcut marți de Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu.

Giorgiana Hosu are peste 20 de ani vechime, ea activând ca adjunct al DIICOT în perioada 2013-2015, în perioada în care instituţia era condusă de Alina Bica.

Dosare importante instrumentate

Hosu a instrumentat mai multe dosare importante, între care se numără şi cel al omului de afaceri israelian Sorin Beraru, care a fost anchetat pentru fraudarea cu peste 3,5 milioane de dolari a societăţii CICO.

După ce a încercat să o mituiască pe Giorgiana Hosu cu jumătate de milion de euro pentru a renunţa la anchetă, Sorin Beraru a fost condamnat la şapte ani de închisoare.

Alte dosare instrumentate de procuror sunt: cel al omului de afaceri Hassan Awdi, condamnat la opt ani închisoare în dosarul falimentării CFR Mesagerie, cel al lui Omar Hayssam, care a primit 24 de ani şi patru luni închisoare în dosarul ”Manhattan”.

A pierdut competiția în 2015

Hosu a candidat fără succes în 2015 la funcţia de procuror şef al DIICOT, pierzând competiţia în favoarea lui Daniel Horodniceanu.

Ulterior, în mai 2016, Giorgiana Hosu a depus o cerere la CSM prin care a solicitat încetarea activităţii la DIICOT, ea revenind la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Motivul pentru care Giorgiana Hosu a plecat în 2016 de la DIICOT a fost faptul că ministrul Justiţiei de atunci, Raluca Prună, nu a mai propus-o pentru un nou mandat în structura de conducere a Direcţiei.

În 2017, soţul Giorgianei Hosu, Dan Hosu, a fost trimis în judecată de DNA, fiind acuzat de trafic de influenţă.

De menționat că pentru conducerea DIICOT și-au depus candidaturile următorii: Teodor Niţă, Ioana Bogdana Albani, Elena-Giorgiana Hosu, Viorel Badea şi Daniel Horodniceanu.

Procedură de selecție transparentă

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a declarat că procedura de selecţie a fost una transparentă, ce a urmărit realizarea unei selecţii obiective.

„Este o procedură transparentă. Am optat pentru această manieră de desfăşurare a interviurilor pentru a da încredere că încercăm să evaluăm toate faţetele profesionalismului, capacităţii de a conduce sisteme publice ale candidaţilor, cooptând în comisia de interviu mai mulţi specialişti care să vină cu întrebări din diverse unghiuri de abordare, în funcţie de profesiile lor, în funcţie de specializările lor, astfel încât să pot să am o imagine cât mai completă asupra calităţilor pe care le au candidaţii, înainte de a lua decizia eventuală de propunere”, a precizat ministrul Justiţiei.