Ce l-a adus pe Călin Georgescu în prim-planul dezbaterii publice

Andrei Țăranu a afirmat că nevoile care l-au adus pe Călin Georgescu în prim-planul dezbaterii publice de astăzi sunt legate de „identity politics”, criza de creștere și mesianismul politic.

„Cred că sunt două nevoi aici care au apărut și care sunt oarecum și ele, la rândul lor, oarecum noi. Prima nevoie este cea care a apărut în ultimii zece ani, și e ceea ce se numește și în SUA “identity politics”.

Au apărut întâi în SUA, apoi în lumea occidentală europeană și au ajuns, ca val, în anii pandemiei, și în spațiul românesc. Atunci s-a produs atunci la noi această creștere masivă a ceea ce noi am spune că ar fi “identity politics”. Vedeți, generația mea și întrucâtva poate și a dumneavoastră a trăit într-un model în care lumea occidentală a fost privită ca fiind scop, și nu mijloc, ca fiind locul în care trebuie să ne ducem, pe care trebuie să-l copiem, pe care trebuie să îl admirăm. Și cine nu se supunea unei asemenea perspective era privit ca fiind în marginea societății.

Începând cu a doua jumătate a secolului XX, acești marginali au început să fie foarte vocali. După sfârșitul Războiului Rece lucrurile s-au mai atenuat, dar nu întru totul. 2016 este și momentul în care “identity politics” încep să apară în România prin Ponta, cu “mândru că sunt român”. Și astfel au început să crească tot felul de sentimente identitare”, a explicat el într-un interviu pentru republica.ro.

Sentimentele identitare, exploatate de mai mulți politicieni

Politologul a subliniat că sentimentele identitare nu sunt exploatate acum pentru prima dată de Călin Georgescu. Acestea au fost folosite și în trecut de lideri politici controversați, precum Adrian Năstase, Victor Ponta și, mai ales, Liviu Dragnea. Astfel, el a observat că toate elementele prin care discursul lui Georgescu promovează suveranismul sunt identice cu cele din vechile discursuri ale lui Liviu Dragnea.

„Păi ei erau urâți. Dar nu uitați că o grămadă de persoane de la USR ieșeau și ele în ie. Ia devenise ceva de referință. Când s-a introdus Ziua Iei cât circ am făcut? Amintiți-vă că și Adrian Năstase a avut o mică încercare cu ideea “Cumpără românește”, dar la el nu a avut succes. Că nu era momentul. Și o să explic de ce. Deci avem acest “identity politics”, care se gonflează foarte puternic și face ca o masă relativ mare, dar tăcută, din societatea românească să înceapă să ceară dreptul la această identitate. Vedeți, naționalismul se naște în același timp cu liberalismul.

Conceptul esențial al liberalismului este egalitatea. Dacă toți suntem români, atunci toți suntem egali. Cum se face, însă, că unii dintre noi, deși suntem români, nu suntem egali?

Nu suntem egali cultural, politic și din multe alte puncte de vedere. Or, brusc au început să se revolte cei care au spus: “Și noi suntem români, ba chiar suntem cei mai buni români, dar voi ne țineți în întuneric, nu ne dați voie să ieșim!” Elita culturală a anilor 90 – 2000 (Liiceanu, Pleșu, Patapievici, Mihai Neamțu, care și-a schimbat între timp părul) vă amințiți… de Liiceanu când vorbea despre oamenii fără dinți, despre Pleșu cum zicea că pe român îl recunoști după pantofii scâlciați. Dintr-o dată, această mare masă s-a revoltat cultural și a început să deteste elita culturală și politică”, a spus acesta.

Întrebat de ce Călin Georgescu apreciat, Andrei Țăranu a explicat:

„Da, dar e un intelectual de Formula As, fără supărare! Aici seamănă bine cu Lasconi, adică e un intelectual care nu e primit la masa intelectualității”.

Ce figuri i se pot contrapune lui Călin Georgescu

Potrivit politologului, figura lui Călin Georgescu poate fi contrapusă astăzi unor arhetipuri precum raționalul și autoritarul. Totuși, campania electorală din primăvara și vara acestui an va trebui să se bazeze pe date diferite față de cele din noiembrie 2024, deoarece criza economică se apropie, iar campaniile într-o astfel de perioadă sunt desfășurate pe alte considerente.

Deși este puțin probabil ca Georgescu să candideze, pericolul pe care îl reprezintă rămâne real și trebuie combătut prin metode complexe de către o clasă politică ce pare incapabilă să înțeleagă clar prezentul și să anticipeze viitorul.

„Sunt mai multe posibilități. De exemplu, pentru o anumită categorie de oameni, ar trebui să contrapui raționalul. Unui personaj care face miracole din bălării tu vii cu un tip rațional, care îți spune concret ce vrea să facă și care vine cu programe. Ideea de program în România n-a mai existat de foarte multă vreme. Or, unui apucat precum Georgescu care îți spune că vine Dumnezeu și se pogoară peste noi și o să ne fie bine și cald, îi contrapui unul care rațional îți explică cum și ce se întâmplă.

A doua formula ar putea să fie genul autoritarului. Călin Georgescu n-are figură autoritară, ci mai degrabă paternalistă, ca un fel de preot care oficiază. Și atunci îi poți contrapune figura autoritarului, o figură puternică, generatoare de încredere, în spatele căreia să se încoloneze oamenii și să spună că el poate să ne ducă spre victorie, indiferent de ce fel ar fi aceea.

Trump și Viktor Orban sunt astfel de personaje autoritare, iar noi figuri de felul acesta nu prea avem. Astea sunt cele două tipuri de figuri care se pot contrapune lui Călin Georgescu”, a explicat el.

Andrei Țăranu a subliniat însă că trebuie să fim foarte atenți în această privință, precizând că, din punctul său de vedere, Călin Georgescu nu va fi cel care va candida la alegerile prezidențiale din luna mai. El a adăugat că este necesar să se construiască o figură nu pentru Georgescu, ci pentru un alt tip de personaj.

De asemenea, a remarcat că din punct de vedere politic, rămânem complet ancorați în anul 2024, cu traumele și obsesiile sale. Totuși, a subliniat că multe dintre evenimentele din 2024 nu vor mai fi relevante în primăvara și vara lui 2025.

„Cel mai probabil criza economică europeană ne va afecta și pe noi. N-are cum să nu. Economia germană a căzut cu 25%, e evident că această criză va ajunge și în România, sunt o grămadă de locuri de muncă care vor dispărea. Crizele identitare de care vorbeam la început nu vor mai fi atât de importante în raport cu crizele sociale”, a afirmat acesta.