Primăria caută directori pentru 21 de spitale din Capitală. Nu-mi permit să emit presupuneri referitoare la numărul sau calitatea candidaturilor pentru aceste roluri. Nu mă interesează să discut aici nici numărul candidaților care se vor înscrie în competiție și nici dacă sunt potriviți pentru aceste posturi.
Mă interesează doar să înțeleg cum ar trebui să fie gândit și realizat acest proces pentru ca Primăria să atragă în competiție directori cu adevărat buni pentru cele 21 de spitale. Care ar trebui să fie provocările profesionale, contextul politic, strategia de dezvoltare, pachetul salarial astfel încât să atragă, să rețină și să implice lideri de valoare? Din experiența mea, managerii de nivel superior sunt preocupați de rezultatul muncii lor și de impactul pe care aceasta îl are pentru ei, dar mai ales pentru cei din jurul lor. Se ghidează după termeni de tipul provocare, dezvoltare, valoare, optimizare, câștig, profit etc.
Cel puțin teoretic, conducerea unui spital ar trebui să fie o provocare absolut remarcabilă pentru orice profesionist care se respectă, din orice colț al lumii. Managementul unui spital aduce zilnic probleme de o complexitate care se regăsește în puține medii de lucru: situații de criză extremă, decizii care au impact asupra vieții unor oameni, condiții speciale de lucru, relaționarea cu o gamă extrem de variată de persoane, cercetare medicală, gestionarea investițiilor, obținerea finanțărilor, relaționarea cu consiliile de administrație etc. Datorită acestui complex de factori, conducerea performantă a unui spital poate aduce satisfacții profesionale foarte mari.
Ca atare, dacă ne limităm la perspectiva teoretică, anunțul ar trebui să fie interesant pentru mulți dintre managerii care au ceva de oferit, indiferent dacă vorbim de profesioniștii din privat sau de cei din structurile de bugetare. Există provocarea. Când găsesc aceste provocări, candidații de valoare se asigură că există condițiile în care contribuția lor să aibă succes: că există o viziune și o strategie, că au acces la resurse și instrumente, că mediul este suportiv și constructiv, că există echipe solide cu care pot dezvolta etc.
Trebuie să existe premisele succesului pentru a-i atrage: o viziune clară asupra viitorului spitalului și o strategie care s-o însoțească, pârghiile de intervenție sau dorința ca ele să fie create, libertatea de acțiune și suportul în situațiile critice. În final și doar dacă cele de mai sus sunt în mod rezonabil clarificate, liderii de valoare se asigură că sunt recompensați material la un nivel reprezentativ. De aceea, nu pot să nu întreb: există toate acestea în definirea postului de director pentru aceste spitale? Dacă există, poate că ar trebui să fie spuse tare și clar și să fie folosite ca instrument de atragere și interesare a candidaților pe care ni-i dorim. Dacă nu, poate ar trebui să ne întrebăm cine și de ce ar vrea să ia un astfel de post?
Rudolf Fedorovici, consultant, Advice Human Resources