Deloc măgulitor, dar foarte adevărat. Noile tehnologii care echipează automobilele tind să înlocuiască, treptat, şoferul. Iar inginerii sunt departe de a-şi fi epuizat soluţiile tehnice. Sistemele high-tech din dotarea automobilelor forţează formarea unui nou segment de cumpărător. Actualii clienţi ai automobilelor de lux din România au o mare problemă în momentul în care încearcă să aleagă modelul care li se potriveşte cel mai bine. Pentru că cele mai multe siste
Deloc măgulitor, dar foarte adevărat. Noile tehnologii care echipează automobilele tind să înlocuiască, treptat, şoferul. Iar inginerii sunt departe de a-şi fi epuizat soluţiile tehnice.
Sistemele high-tech din dotarea automobilelor forţează formarea unui nou segment de cumpărător. Actualii clienţi ai automobilelor de lux din România au o mare problemă în momentul în care încearcă să aleagă modelul care li se potriveşte cel mai bine. Pentru că cele mai multe sisteme de comandă şi control sunt prezente pe aceste vehicule, fiind mult mai uşor să ascunzi într-un preţ de câteva zeci de mii sau chiar sute de mii de euro costurile piperate ale noilor descoperiri tehnice. De exemplu, la actualul Mercedes Clasa S, în fişa tehnică apar denumiri precum „Comand“, „Pre-Safe“ sau „Distronic“. Ultimul sistem menţionat controlează distanţa între vehicule şi frânează automat maşina dacă distanţa de partenerul de trafic din faţă se micşorează, sau îşi împrumută senzorii sistemului „Bas Plus“, care evaluează datele şi, în funcţie de distanţa de maşina din faţă, pune la dispoziţie forţa optimă de frânare. O asemenea tehnologie adaugă aproape 3.000 de euro la preţul variantei standard (83.200 de euro).
La BMW Seria 7 găsim o altă inovaţie, sistemul Night Vision, care urcă cu încă 2.000 de euro preţul de pornire, de circa 80.000 de euro. Luat parcă din paginile unui thriller al lui Tom Clancy, acest sistem are la bază o cameră video cu senzor termic şi poate prezenta, pe un display aflat în bord, orice fiinţă sau obiect aflat în faţa vehiculului, chiar dacă acesta este invizibil ochiului uman. Tot camera video este elementul principal şi în cazul sistemul BLIS (Blindspot Information System), pus la punct de Volvo. Amplasate în extremităţile oglinzilor retrovizoare exterioare, micile camere de luat vederi avertizează şoferul că un alt vehicul a intrat în aşa-numitul „punct mort“ şi că nu este indicat să schimbe banda de circulaţie.
Germanii de la Audi au înglobat şi ei în luxosul S8 o tehnologie inovatoare. Farurile „xenon plus“ virează împreună cu roţile maşinii, pentru a ilumina drumul din faţa vehiculului chiar şi atunci când acesta efectuează viraje. Cum sistemul este inclus în varianta standard, nu va trebui să plătiţi nimic în plus faţă de preţul de circa 110.000 de euro al modelului S8 5.2 FSI quattro.
Sistemele inteligente sunt pentru cunoscători
Pre-safe, Perform-safe, Night Vision, Blis, Lane Assist, Park Assist, Distronic sunt numai câteva dintre sistemele care te fac să pierzi ore întregi citind manualul de utilizare al vehiculului pe care te pregăteşti să îl utilizezi. Şi dacă vorbim de manualele pentru BMW Seria 7, Mercedes Clasa S, Audi A8, Lexus sau Infiniti, trebuie observat că acestea au cel puţin 50 de pagini, dacă nu chiar peste o sută. E greu să memorezi tot şi eşti obligat să laşi totul pe seama timpului şi a obişnuinţei. Încet, încet, vei reuşi să înţelegi tot ce ştie să facă maşina ta fără ca tu să fii băgat în seamă. Numai că, în timp ce te obişnuieşti cu volanul care nu te lasă să virezi brusc într-o situaţie limită, cu frânele care nu vor să blocheze roţile, chiar dacă apeşi hotărât pedala până la podea, sau cu vibraţiile din scaun care te avertizează că treci de pe o bandă pe alta, într-un alt colţ de lume un constructor auto tocmai prezintă o maşină care ştie să accelereze şi să frâneze singură, pentru a păstra distanţa optimă de celelalte vehicule din trafic, sau una care nu te lasă să porneşti motorul dacă „simte“ că ai băut alcool. Frustrant, nu? Deja suntem conduşi de maşini fără să ne dăm seama. O fi bine sau rău? Dacă ne luăm după studiile realizate de marii producători auto, maşinile inteligente se comportă mult mai bine în trafic decât un savant de renume mondial sau un pilot de raliuri.
Maşina ca un puzzle
Interesant de ştiut este faptul că, după apariţia primelor vehicule autopropulsate, prin anii 1700, cea care a pus bazele sistemelor ce ajută şoferul a fost o femeie. Într-o noapte furtunoasă din 1905, o anume Mary Anderson a fost intrigată de faptul că un taxi newyorkez a trebuit să se oprească din metru în metru pentru ca şoferul să şteargă parbrizul, făcând-o să piardă timp. Câteva luni mai târziu, doamna Anderson a patentat un sistem mecanic prin care şoferul putea acţiona o lamelă din cauciuc care ştergea geamul. Ezitanţi la început, constructorii auto ai vremii au fost nevoiţi să accepte că noul sistem este foarte util. În 1916, ştergătorul de parbriz devenise un element-standard pe majoritatea vehiculelor comercializate.
Anderson a fost doar prima care a considerat maşina ca fiind un produs nefinalizat. Un puzzle din care lipsesc mereu piese componente. Acum, la mai bine de o sută de ani de la acel moment, putem concluziona că automobilul este, încă, un produs căruia i se mai pot aduce îmbunătăţiri şi că evoluţia lui este doar o chestiune de timp.
Ce urmeaza
Pornind de la sistemele realizate de marii producători auto şi, mai ales, de la impresionantul sistem de asistenţă la parcare propus de Volkswagen şi la noi pe vehicule precum Tiguan sau Touran, ei au gândit un vehicul care, cu ajutorul GPS-ului, camerelor video, senzorilor şi radarelor, poate parcurge chiar şi fără şofer distanţe destul de mari.
Conform lui Anil Valsan, director de cerecetare în cadrul companiei de consultanţă Frost&Sullivan din Londra, „tehnologia de a produce maşini complet autonome este foarte aproape, dar cercetările noastre arată că pasagerii nu sunt încă dispuşi să lase controlul unui vehicul în seama acestuia. În acest moment, oamenii nu au încredere că tehnologia poate acţiona în locul lor“.
Capital – Editia nr.14, data 9 aprilie 2008