Pana acum doar impozitele pe terenuri variau in functie de zona, dar, in premiera de anul viitor, si impozitele pe cladiri vor urma acelasi criteriu. In Bucuresti, de exemplu, proprietarul unui apartament din buricul targului va plati cu 20% mai mult pentru acelasi tip de locuinta (suprafata, materiale de constructie, etaj si vechime) situata la marginea orasului. Iar daca bucuresteanul respectiv are mai multe case, impozitul poate creste cu inca 15-100%, in functie de numarul caselor.
Pana acum, fiecare oras avea propria grila cu valorile impozabile ale cladirilor (de exemplu, in 2002, pentru un apartament din caramida in Bucuresti valoarea impozabila era de peste 8.000.000 lei, apropiata de cea din Oradea, dar dubla fata de orasul Iasi; acum valoarea impozabila unica este de maximum 5.300.000 lei). Ca urmare a acestei grile unice, precum si a noilor coeficienti de corectie, in unele orase impozitele pe cladiri cresc, in altele se mentin, iar in altele scad. Astfel, in Bucuresti vor scadea. In Cluj vor creste, aproape se vor dubla, pentru ca in 2002 a fost unul din cele mai „ieftine” orase la impozite, iar in Brasov se vor mentine aceleasi. La un prim calcul si in Brasov trebuia sa scada cu 15% fata de nivelul acestui an, dar consiliul local a adoptat urgent o hotarare prin care a instituit un coeficient propriu de corectie, care sa aduca viitoarele impozite la acelasi nivel.
„Introducerea acestui sistem mai detaliat de evaluare a cladirilor si a terenurilor cu constructii situate in intravilan va duce la o estimare mai exacta si deci si la o echitate mai pronuntata in calcularea impozitului. In ultimii opt ani, locuitorii din zona urbana au platit impozite disproportionat de mari fata de cei din zonele rurale. Imbunatatirile reprezinta un pas important spre dezideratul ca fiecare comunitate locala sa-si suporte cel putin cheltuielile curente ale administratiei proprii. Sistemul de impozitare unic, care se aplica deopotriva in zona urbana si in cea rurala, se bazeaza pe urmatoarele elemente: patru zone in cadrul localitatii, trei perioade de constructie, felul cladirii si dotarea cu utilitati. Pentru cladiri, diferentierea este in functie de rangul localitatii, astfel pentru o cladire din Bucuresti coeficientul de corectie este cuprins intre 1,15% si 1,3%, in functie de zona, in cazul unui alt oras variaza intre 1% si 1,15%, iar pentru comune variaza intre 0,9 si 1,1%”, declara Robert Raduly, deputat UDMR.
Din 2003 se instituie impozit pe terenul agricol. Cu toate ca sumele pe care proprietarii trebuie sa le plateasca la stat sunt mici (variaza intre 80.000 si 120.000 lei pe hectar), tinand cont de gradul de saracie al satelor romanesti este posibil ca acesta sa influenteze piata terenurilor agricole, multi actuali proprietari fiind dispusi sa vanda. Dar in momentul in care se vor colecta aceste impozite, primariile vor avea destui bani la buget pentru cheltuielile curente (scoli, dispensare etc.). „Dupa estimarile facute, veniturile suplimentare realizate de fiecare buget in parte vor fi de ordinul a catorva sute de milioane de lei, iar in majoritatea cazurilor vor trece de jumatate de miliard de lei”, afirma Robert Raduly.
Potrivit specialistilor, introducerea impozitului pe terenurile agricole va institui o concurenta neloiala intre intreprinzatorii privati, care se asociaza pentru a cultiva suprafete cat mai mari, si cultivatorii care concesioneaza teren de la stat. In aceeasi situatie se vor afla si particularii care detin paduri, in concurenta cu Romsilva, care administreaza suprafata forestiera a statului. Daniela Tonceanu, director al Directiei Generale de Impozite si Taxe Locale a sectorului 4, sustine ca impozitul la un apartament de bloc cu o suprafata mare, de 100 mp, a fost in 2002 in jur de 2.500.000 lei, iar anul viitor va fi doar de 1.400.000 lei, pentru o zona semicentrala sau de periferie. Pentru o casa cu aceeasi suprafata, impozitul a fost anul acesta de 2.200.000 lei, iar la anul va fi de 1.700.000 de lei.
Persoanele cu mai multe case platesc mai mult
· impozitul pentru a doua cladire este mai mare cu 15%
· impozitul pentru a treia casa este mai mare cu 50%
· impozitul pentru a patra cladire este mai mare cu 75%
· impozitul pentru a cincea cladire este dublu
· impozitul pentru urmatoarele case, mai mult de cinci, este tot dublu pentru fiecare
Nu se impoziteaza in acest sistem progresiv locuintele inchiriate de catre proprietari, daca sunt contracte ferme in vigoare si proprietarul a declarat la Circa Financiara.
Impozitul pentru un teren fara constructii situat in intravilan cu o suprafata de 500 mp, pe zone
Zona A Zona B Zona C Zona D
Bucuresti 2.950.000 2.450.000 1.850.000 2.600.000
Cluj-Napoca 2.450.000 1.850.000 1.250.000 600.000
Arad 2.150.000 1.500.000 950.000 500.000
Busteni 1.850.000 1.250.000 600.000 350.000
Pantelimon 250.000 200.000 150.000 100.000
Valea Stanciului 200.000 150.000 100.000 50.000
1) Zonele din intravilanul localitatii sunt stabilite prin hotararea consiliului local, zona A fiind zona centrala, iar zona D cea periferica
2) Consiliul local poate sa hotarasca cresterea acestor impozite cu pana la 50%
Valorile impozabile* ale cladirilor (lei/mp):
Tipul cladirilor cu utilitati** fara utilitati**
cu pereti din beton sau cadre armate, 5.300.000 3.100.000
din caramida sau piatra
cu pereti din lemn, caramida nearsa, paianta etc. 1.400.000 900.000
pentru spatiile anexe construite din beton, 900.000 800.000
caramida sau piatra
spatiile anexe construite din caramida nearsa, 500.000 300.000
lemn, paianta
Pentru locuinte la subsol sau mansarda valoarea este 75% din impozitul unei locuinte normale din tipul respectiv de cladire.
Cladirile mai vechi de 1950 au un impozit cu 15% mai mic, iar cele construite pana in 1977, cu 5%.
*) Pentru a stabili impozitul se inmulteste valoarea impozabila cu: suprafata utila, coeficientul de rang al orasului (cuprins intre 0,9% si 1,3%), 0,2% si coeficientul de transformare a suprafetei utile in suprafata construita (1,2%)
**) instalatii de apa, canalizare, electrice si incalzire
