Moneda europeană a depășit săptămâna trecută mai multe praguri în raport cu leul și se îndreaptă spre nivelul de 4,6 lei pentru un euro. Este clar că ne aflăm în fața unei tendințe de apreciere a euro care, evident, este dificil de spus unde se va opri.
Cauzele sunt destul de clare, efectele pot fi însă mai complicate pentru economia românească și pentru populație. Există un set de cauze externe și unele interne. Cele externe sunt legate de creșterea dobânzii la dolar, dar și de posibilitatea ca și Banca Centrală Europeană să ia într-un viitor apropiat o decizie asemănătoare. În acest climat, investițiile financiare se retrag chiar și parțial din economiile emergente. Fenomen care se întâmplă nu doar în România, ci și în Ungaria, Polonia sau Cehia. Pe plan extern, alegerile generale din Olanda au fost în atenția piețelor valutare și, desigur, dezbaterea publică având ca temă viitorul arhitecturii europene fără Marea Britanie.În plan intern, în mod paradoxal, cu cât declarațiile reprezentanților guvernului sunt mai optimiste, cu atât crește neîncrederea investitorilor financiari.
Creșterea euro față de leu avantajează statul și companiile exportatoare. Cei care pierd sunt cetățenii
Câștigători sunt exportatorii care recuperează din devalorizarea leului ceea ce pierd din creșterea salariilor. Dar avem și alți câștigători: statul și Banca Națională. Statul, sau mai precis bugetul, pentru că veniturile exportatorilor vor crește în lei și implicit și impozitele și taxele plătite către buget. Cursul de schimb la care a fost construit bugetul este de 4,46 lei pentru un euro, un nivel care a fost depășit deja și este puțin probabil ca raportul de schimb leu-euro să se mai întoarcă la valoarea luată în calcul la construcția bugetară. Tot ce este în plus poate fi un bonus pentru veniturile bugetare. Banca Națională a estimat pentru anul acesta revenirea la o inflație de 2%, iar devalorizarea leului vine ca o mănușă pentru creșterea prețurilor.
Cei care pierd din devalorizarea leului sunt consumatorii și populația. onsumatorii vor plăti prețul creșterii inflației. De asemenea, creșterile salariale sunt cenzurate de ascensiunea monedei europene. Un calcul simplu arată că salariul minim era la începutul lunii februarie de 322 de euro și astăzi a ajuns la 317 euro. În fine, debitorii care au credite în euro vor avea costuri mai mari de rambursare a împrumutului.
