În primele zile ale pandemiei, Organizația Mondială a Sănătății a devenit un câmp de confruntări geopolitice globale, în special între Statele Unite și China. Administrația Trump și-a retras finanțarea către OMS, acuzând-o că este prea „supusă Chinei”, subminând astfel legitimitatea organizației. Între timp, Beijingul a folosit OMS pentru a câștiga influență la nivel global, promovând, printre altele, „Health Silk Road”.
Noul centru permanent de avertizare timpurie pentru pandemie al OMS, situat lângă Berlin, este considerat drept locația perfectă pentru ca Organizația să deschidă un nou capitol în istoria sa. Noul hub, înființat într-unul dintre orașele tehnologice de top din Europa, își propune să utilizeze tehnologie de ultimă oră și o abordare multidisciplinară pentru a colecta date care vor ajuta la detectarea și prevenirea următoarei pandemii, scrie Financial Times într-o analiză.
Germania a fost o alegere evidentă pentru OMS, din motive politice și tehnocrate. Rămâne de văzut dacă puterea Berlinului va fi de ajuns pentru a depăși cele mai mari probleme cu care se confruntă organizația: rivalități globale stimulate de ascensiunea Chinei și politicile naționaliste care împiedică accesul la informații de încredere.
Rolul public al Germaniei în cadrul OMS, proporțional cu rolul său uriaș din culise
Rolul public tot mai mare al Germaniei în cadrul OMS este proporțional cu rolul său uriaș din culise. Când Trump a anunțat, în mai 2020, că va opri finanțarea SUA către OMS, Germania a umplut imediat golul și a devenit cel mai mare finanțator al organizației. În primele luni ale pandemiei, guvernul german condus de Merkel s-a concentrat pe știință, mai degrabă decât pe geopolitică, a declarat Rafael Loss, cercetător la Consiliul European pentru Relații Externe.
Alegerea Berlinului, din motive strict financiare
Faptul că Germania a reușit să mențină relații bune atât cu Statele Unite, cât și cu China, a făcut din ea o alegere logică pentru un nou avanpost OMS. Dar motivul cel mai evident pentru alegerea Berlinului a fost strict financiar. Germania a scris un cec de 100 de milioane de dolari ca investiție inițială. Fără îndoială, a fost vorba de principiul cunoscut – ”cine plătește, comandă muzica”, spune Maike Voss, directorul general al Alianței Germane pentru Schimbări Climatice și Sănătate.
În februarie 2020, Franța a scris și ea și un cec de 100 de milioane de dolari și astfel va găzdui un nou campus al Academiei OMS în Lyon. „Mi se pare foarte interesant că Germania a criticat Franța pentru că a ocolit organele de decizie ale OMS, dar același lucru l-a făcut și ea”, a spus Voss.
Potrivit unor surse, acordul a fost decis la cele mai înalte niveluri politice, atât la Geneva, cât și în Germania. „Șeful OMS,Tedros Adhanom Ghebreyesus, o cunoaște foarte bine pe Angela Merkel”, spune Detlev Ganten, expert de renume mondial în medicină moleculară și fondatorul Summit-ului Mondial pentru Sănătate.
Zidul Berlinului și diviziunile geopolitice
Pe lângă considerentele financiare, unii cred că OMS va profita de istoria pe care o are Berlinul, ca oraș împărțit în două de celebrul zid. Acest lucru ar putea ajuta la eliminarea diviziunilor geopolitice din ce în ce mai mari dintre Est și Vest, crede Ganten: ”Acesta este un avantaj pentru a înțelege mai bine oamenii care trăiesc în diferite regiuni și sisteme politice din întreaga lume.”
În același timp, Germania are un număr mare de experți în sănătate publică recunoscuți la nivel internațional, iar Berlinul este renumit ca oraș al start-up-urilor din domeniul tehnologiei. Ambele vor fi importante pentru succesul noii întreprinderi.
De ce nu în sudul global?
Dar chiar dacă Germania deține resursele și voința politică de a găzdui noul centru OMS, unii se întreabă de ce Organizația nu a ales să își plaseze noul birou de pregătire pentru pandemie într-o țară din sudul global. Având acces limitat la vaccinuri, sudul global este cel care va suferi efectele cele mai grave din cauza COVID-19 în anii următori. Johanna Hanefeld, șefa Centrului Internațional de Protecție a Sănătății de la Institutul Robert Koch, agenția de prevenire a bolilor din Germania, a subliniat însă că locația hub-ului este irelevantă, deoarece misiunea sa este globală.
Partenerii noului hub din Berlin cred că totuși China nu este singura parte vinovată, când vine vorba de accesarea datelor despre etapele incipiente ale pandemiei: „Acest lucru nu este valabil doar pentru China”, crede Axel Pries, decanul consiliului de administrație al Spitalului Charité. „Ne-ar fi plăcut să avem mai multe informații despre prima fază a pandemiei, dar acest lucru a fost observat și în Europa. Primul reflex la pandemie al unor state europene a fost, de exemplu, să-și protejeze producția de vaccinuri din propriile țări, în ciuda faptului că producția internațională de vaccinuri este un lucru foarte, foarte internațional”
Germania însăși refuză și acum să renunțe la brevetele privind vaccinurile COVID-19.
Locația strategică a Berlinului ar putea avea propriile limitări
Chiar dacă noul birou pentru pandemii va merge pe ideea cooperării, trebuie să se confrunte cu acele țările care sunt reticente în a face schimb de date. Aici, locația strategică a Berlinului ar putea avea propriile limitări. Chiar dacă Germania a reușit să păstreze o relație cât de cât prietenoasă și pragmatică cu China în timpul pandemiei, abordarea Berlinului față de Beijing s-ar putea schimba sub noul guvern, care a preluat mandatul în decembrie.
Noul ministru german de Externe, Annalena Baerbock, care este și co-lider al Partidului Verzilor, a promis că va adopta o linie mai dură față de China. Dar cancelarul Olaf Scholz a avut o campanie bazată pe continuitatea politicilor lui Merkel, și nu pe schimbare radicală.