Cine profită de pe urma crizei forţei de muncă

Târgurile de slujbe aduc câştiguri nu numai companiilor şi candidaţilor, ci şi organizatorilor. Aceştia speră ca, în viitorul apropiat, să obţină profituri de zeci de mii de euro doar în trei zile de târg.

Într-o singură săptămână, 9-16 aprilie, în Bucureşti au avut loc cinci târguri de slujbe. Două dintre ele adresate tuturor studenţilor aflaţi în căutare de loc de muncă, iar trei, specializate: VWI JobBorse, organizat de Asociaţia Inginerilor Economişti Vorbitori de Limba Germană şi targetat corespunzător, Multilingua Job Expo 2008, destinat studenţilor la Facultatea de Limbi Străine, şi Zilele Carierei, organizat de şi pentru hotelul JW Marriott.

În ultimele luni, astfel de aglomerări de evenimente au devenit o constantă, reflectând o altă faţetă a crizei acute de personal care afectează câteva dintre sectoarele economice importante. Implicaţi în aceste evenimente nu sunt însă numai candidaţii şi companiile interesate, ci şi organizatorii, care au reuşit să găsească în acest deficit de forţă de muncă o cale către profit. Firmele de organizare de evenimente, asociaţiile studenţeşti şi companiile de recrutare sunt cele trei categorii de organizatori implicaţi în punerea pe picioare a târgurilor de slujbe. „Târgurile de cariere reprezintă aproximativ 40% din cifra noastră de afaceri“, spune Nicoleta Anton, marketing manager al companiei Catalyst, responsabilă cu cel mai mare astfel de eveniment din România, „Angajatori de top“. Târgul, care a avut loc la începutul lunii trecute în Bucureşti şi Timişoara, a contribuit semnificativ la creşterea de 60% a cifrei de afaceri, prognozată în acest an de Nicoleta Anton. De altfel, potrivit lui Bogdan Gavrilă, reprezentantul organizatorilor altui mare târg de cariere, JOBfest, şi specialist în organizarea de activităţi pentru studenţi, un eveniment cum este „Angajatori de top“ aduce un plus de circa 100.000 de euro la cifra de afaceri a organizatorului.

Cheltuieli de 40.000 de euro pentru spaţiu

În general, pentru a participa la un târg de carieră, companiile plătesc minimum 500 de euro, în acest tarif fiind inclus doar standul de expunere. Valoarea pachetului premium este de peste zece ori mai mare, incluzând un stand mult mai spaţios, machete în materialele de prezentare, afişarea ca parteneri ai evenimentului etc.

„Principalul avantaj pe care îl văd companiile în acest tip de evenimente nu este recrutarea – acesta este doar adiacent -, ci construirea brandului în funcţie de publicul-ţintă al târgului“, explică Bogdan Gavrilă. Din perspectiva organizatorilor, avantajele sunt similare. În primul rând, realizarea imaginii de „organizator de târguri de succes“. „Pe moment, cheltuielile de organizare sunt foarte mari, aşa că, în scurta istorie a acestor evenimente, profitul este cam nul“, spune Bogdan Gavrilă. „Ce am făcut până acum reprezintă o investiţie sigură, pentru că, în scurt timp, va deveni o sursă bună de venituri“, adaugă el. Cea mai mare cheltuială o reprezintă, evident, închirierea spaţiului. „Anul trecut, când am organizat Târgul de cariere în Piaţa Revoluţiei, numai taxele pentru chirie şi ocuparea parcării au ajuns la 10.000 de euro, iar amplasarea cortului, la 30.000 de euro“. Mai accesibilă este Sala Palatului, unde închirierea spaţiului necesar pentru desfăşurarea unui târg de slujbe este de 20.000 de euro. „Aici, însă, trebuie să stai la coadă un an ca să ajungi să expui“, spune Bogdan Gavrilă, care precizează că, în general, în Bucureşti, una dintre marile probleme este găsirea unei locaţii centrale foarte mari, aşa cum necesită organizarea unui asemenea eveniment. El consideră că acest tip de activitate va cunoaşte o dezvoltare susţinută în următoarea perioadă. În primul rând, tarifele percepute companiilor au crescut semnificativ în ultima vreme, iar tendinţa nu va face decât să se accentueze. Apoi, există o nişă neocupată – cea a târgurilor generaliste, adresate oricărui tip de public -, pe care, în momentul de faţă, nu activează decât „Angajatori de Top“ şi care, cu siguranţă, va fi exploatată în scurt timp. În plus, ţinând cont că până acum piaţa s-a redus la Bucureşti, Timişoara, Cluj şi Iaşi, extinderea cu astfel de proiecte în provincie va aduce automat după sine o creştere enormă a businessului.

Candidaţii, problemă şi pentru angajator, şi pentru organizator

Există însă şi cazuri nefericite. Andreea Ionescu, project manager al companiei de organizare de evenimente DK Expo, povesteşte că, anul trecut, firma ei s-a ocupat cu organizarea unui târg de echipamente electrice şi, pentru a oferi un bonus companiilor participante, au organizat şi un târg de slujbe. Cu toate că „evenimentul era la a treia ediţie, promovarea era targetată, iar participanţii erau numai de pe această piaţă“, reacţia candidaţilor nu a fost foarte bună, iar companiile nu au reuşit să-şi găsească angajaţi, îşi aminteşte Andreea Ionescu. Motiv pentru care, de altfel, DK Expo a renunţat să se mai implice în astfel de proiecte, „tocmai din cauza acestei abundenţe de pe piaţă şi, automat, din lipsa de candidaţi potriviţi“.

«Principalul avantaj al companiilor în acest tip de evenimente nu este recrutarea, ci construirea brandului în funcţie de publicul-ţintă al târgului.»
Bogdan Gavrilă, organizator JOBfest