Autorităţile estimează că, în 2007, veniturile din turism vor creşte până la 1,5 miliarde de euro. De unde va proveni diferenţa de 500 de milioane de euro faţă de anul 2006? Şi cine va susţine această creştere: Bucureştiul sau provincia?
LITORALUL ŞI STAŢIUNILE BALNEARE
Schimbările climatice resimţite puternic în ultima perioadă dau speranţe operatorilor din turism că vor reuşi, începând din acest an, ceea ce au încercat dintodeauna: prelungirea sezonului estival. Privind partea plină a paharului climatic, reprezentanţii industriei preconizează că 160 de milioane de euro vor veni doar din încasările de pe litoral. O sumă apropiată s-a calculat că va fi obţinută de staţiunile balneare, în condiţiile în care există indicii clare care arată că acestea au câştigat teren în ultimul an. Există şi voci care susţin că, din aceste motive, cifra de 1,5 miliarde de euro, preconizată la începutul acestui an, nu mai este de actualitate şi trebuie revizuită în creştere. „Nu cred că suma este estimată corect. Turiştii cheltuie mult mai mult, suma reală fiind cu cel puţin 30% mai mare decât cea nominalizată.
Încasările din turism pot fi chiar duble“, susţine Dan Vasilescu, preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turism. El afirmă că formula de calcul al veniturilor din turism utilizată de România nu este cea mai corectă şi nu permite o evidenţiere reală a tuturor cheltuielilor. „În străinătate, se calculează cheltuielile turiştilor de la intrarea în ţară şi până la ieşire. În România, se calculează doar încasările de la hoteluri şi agenţii. La noi sunt calcule medii pentru fiecare turist, în funcţie de naţionalitatea lui. De exemplu, conform autorităţilor, japonezii cheltuie pe zi 100 de euro în medie, sumă ce se înmulţeşte cu numărul turiştilor“, adaugă Vasilescu.
Conform datelor BNR, în perioada ianuarie-mai 2007, străinii au cheltuit în România 308 milioane de euro, cu două milioane de euro mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, dar cu 76 de milioane mai puţin decât banii lăsaţi de turiştii români în străinătate.
SIBIUL – CAPITALA CULTURALĂ
O altă sursă a creşterii încasărilor este, evident, Sibiul, a cărui statut de capitală culturală europeană l-a transformat într-o destinaţie atractivă pe harta turismului. De aici vor veni 80 de milioane de euro, potrivit estimărilor companiei de consultanţă în domeniu Peacock Hotels, ceea ce reprezintă dublul încasărilor consemnate cu un an în urmă. „În 2007, la Sibiu, predomină turismul de leisure, cu o pondere de 60%, urmat de cel de business, 30%, şi de alte forme de turism – 10%“, spune Traian Bădulescu, director de comunicare al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT).
SEMINARIILE ŞI CONFERINŢELE
Serviciile adiacente celor de cazare, precum cele de organizare de conferinţe sau cele de entertainment, contribuie şi ele într-o măsură considerabil mai mare la încasările din turism. Practic, aceste servicii generează nu mai puţin de 25% din totalul încasărilor din turism, potrivit lui Dan Vasilescu, preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turism. Din ce în ce mai multe hoteluri se îndreaptă spre aşa-numitul segment de business, amenajând spaţii adecvate organizării de seminarii, conferinţe sau reuniuni de afaceri. Ca destinaţii de conferinţe, zonele cele mai solicitate sunt Bucuresti, Valea Prahovei, iar mai nou, şi litoralul. „În viziunea mea, încasările din turismul de afaceri sunt doar acelea care vin din serviciile auxiliare, precum închirierea sălilor de conferinţe“, spune Dan Vasilescu. Trei sferturi din încasările segmentului conferinţelor sunt generate de Bucureşti. Iar hotelierii vor să profite din plin de creşterea cererii pentru astfel de evenimente. „Ne interesează să crească partea de manifestări. Dacă pe vremuri se eliberau restaurantele şi se amenajau pentru conferinţă, în prezent, sala de conferinţă este încorporată în planul hotelului. Este o activitate în plin avânt. Se caută noi locaţii, pentru că se cere o variaţie a evenimentelor“, spune Vasilescu.
A devenit evident faptul că hotelurile care au facilităţi corect dezvoltate pentru conferinţe reuşesc să-şi asigure un grad de ocupare mai ridicat şi încasări mai consistente. „Orice eveniment găzduit de un oraş sau staţiune participă major la amplificarea încasărilor din servicii turistice şi din alte servicii şi produse colaterale“, spune Paul Mărăşoiu, preşedintele Peacock Hotels.
APORTUL BUCUREŞTIULUI
În sfârşit, speranţele se leagă şi de capacitatea Capitalei de a-şi majora ponderea în totalul încasărilor din turism. Paul Mărăşoiu a calculat că aportul Capitalei în acest an va fi de minimum 180 de milioane de euro, unul dintre „motoarele“ principale fiind turismul de afaceri (care va avea o contribuţie de 87%). Conform calculelor ANAT, în Bucureşti, turismul de business contribuie la încasări cu 60%, în vreme ce la Cluj, ponderea este de 15%, la Timişoara – 10%, Constanţa – 7%, Braşov – 5% şi Iaşi – 3%.
În timp ce România se chinuie să atragă încasări de 1,5 miliarde de euro, vecinii nostri din sud au atins această sumă în 2005. Anul trecut încasările bulgarilor s-au ridicat la două miliarde de euro, iar pentru 2007 aşteaptă o creştere de 10%.
