Intrarea în Uniunea Europeană a început să-şi arate deja roadele pentru piaţa de capital. Interesul mai mare pentru România al fondurilor de investiţii pentru România a facilitat accesul firmelor la finanţarea prin piaţa de capital, iar o bună parte a acestora nu a ezitat să profite de moment. Nu cu mult timp în urmă, singura „întrebuinţare“ a Bursei de Valori de la Bucureşti (BVB) era de a intermedia tranzacţii cu acţiuni între persoanele interesate, part
Intrarea în Uniunea Europeană a început să-şi arate deja roadele pentru piaţa de capital. Interesul mai mare pentru România al fondurilor de investiţii pentru România a facilitat accesul firmelor la finanţarea prin piaţa de capital, iar o bună parte a acestora nu a ezitat să profite de moment.
Nu cu mult timp în urmă, singura „întrebuinţare“ a Bursei de Valori de la Bucureşti (BVB) era de a intermedia tranzacţii cu acţiuni între persoanele interesate, participanţii la aceste tranzacţii încercând să câştige din diferenţele între preţul de cumpărare şi cel de vânzare. Ceva obişnuit pentru investitori, care se îndeletnicesc cu acest lucru pe orice piaţă, însă nu la fel şi pentru emitenţii ale căror acţiuni se tranzacţionează.
Sfârşitul anului trecut şi, mai ales, începutul acestui an au adus o schimbare radicală a situaţiei. Numărul celor care aleg să recurgă la instrumente specifice pieţei de capital pentru a finanţa creşterea afacerii sau, pur şi simplu, pentru a ieşi din aceasta cu un profit semnificativ este din ce în ce mai mare.
Motivele pentru care se întâmplă acest lucru de-abia acum ţin, în cea mai mare măsură, de interesul scăzut pe care îl aveau în trecut investitorii străini pentru România, şi mai ales pentru companiile mai mici de la bursa autohtonă.
De altfel, utilizarea bursei pentru obţinerea de capital începe de jos, de la emitenţii mici, mai ales cei de la Rasdaq, obligaţi să apeleze la piaţa de capital, în lipsa altor mijloace de finanţare. Oarecum paradoxal, patronii micilor companii listate sunt mai receptivi la fenomenul bursier decât marile multinaţionale cu subsidiare tranzacţionate la BVB. „Este o politică de capital pe care, în România, aş recomanda-o tuturor investitorilor ca mine să o practice“, spune Mircea Vescan, acţionarul principal al Armax Gaz Mediaş şi unul dintre cei care au ales să-şi dezvolte compania prin intermediul Bursei. „Faptul că eu voi capitaliza societatea cu câteva milioane de euro, reuşind să păstrez managementul, este o metodă care poate fi urmată de către toţi cei care au ceva de spus“, completează Vescan.
O strategie asemănătoare cu cea urmată de patronul Armax Gaz a fost adoptată şi de alţi antreprenori cu companii cotate, mai ales dintre cei de la Rasdaq. Deţinând pachete mari de acţiuni, aceştia au început prin a vinde din ele la preţul pieţei, după care au reinvestit banii în companii prin intermediul majorărilor de capital. Rezultatul a fost atragerea de sume importante (atât banii reinvestiţi de acţionarii majoritari, cât şi participarea fondurilor de investiţii intrate în acţionariat la majorarea de capital), în condiţiile în care ponderea iniţială în drepturile de vot nu a fost afectată semnificativ, ca urmare a neparticipării la majorare a unei părţi a acţionarilor mici.
În afară de Armax, cele mai importante companii de la Rasdaq care au recurs la „culegerea“ de bani de la bursă au fost Dafora Mediaş şi Albalact, ambele cu sume foarte mari atrase, ele alăturându-se, bineînţeles, celor deja consacrate de la BVB.
Recomandare
«Faptul că eu voi capitaliza societatea cu câteva milioane de euro, reuşind să păstrez managementul, este o metodă care poate fi urmată de către toţi cei care au ceva de spus.»
Mircea Vescan, acţionar majoritar Armax Gaz Mediaş