Când unii îşi văd afacerile năruindu-se, alţii îşi freacă mâinile de bucurie. Cei care deţin bani gheaţă anul acesta vor avea şansa să dea lovitura. Poate chiar lovitura vieţii.
E doar o iluzie că nu mai sunt bani pe piaţă. Ce-i drept, criza a închis aproape de tot robinetul creditării, iar cine vrea să se dezvolte sau să se salveze din împrumuturi nu are aproape nicio şansă. Cu toate acestea, miliarde de euro aşteaptă, în conturile unor întreprinzători prudenţi sau, pur şi simplu, norocoşi, să fie cheltuite pe chilipirurile oferite de criză. Sunt vizate companii aflate în dificultate, proprietari nevoiţi să vândă clădiri sau terenuri cu până la 80% mai ieftin decât ar fi făcut-o acum un an, dar şi investiţii greenfield devenite, aproape peste noapte, mult mai ieftine.
- Businessmenii cu buzunarele pline se împart în două categorii:
> cei care au ieşit deja la vânătoare de ocazii şi
> cei care mai aşteaptă.Aceştia din urmă stau, deocamdată, pe tuşă, fie pentru că nu au găsit încă oportunitatea care să li se pară potrivită, fie (cel mai adesea) pentru că sunt convinşi că preţurile vor continua să scadă şi că adevăratele ieftiniri nu s-au produs încă.
Niciunul dintre cei pe care criza i-a surprins pe munţi de cash nu afirmă că nu are de gând să investească deloc. Asta pentru simplul motiv că toată lumea este conştientă de ocaziile spectaculoase ce se pot ivi în perioade precum cea pe care tocmai o traversăm.
Există destui businessmeni care pot deveni, anul acesta, jucători activi pe piaţa imobiliară, ţinând cont că, la sfârşitul lui 2008, populaţia avea în conturi aproape 24 de miliarde de euro.
Oamenii de afaceri pe care criza i-a prins cu buzunarele pline de cash scrutează atent piaţa. Deocamdată, aşteptarea este cuvântul de ordine, dar am putea asista, în următoarele luni, la un val de achiziţii la preţ redus.
Afaceri şi proprietăţi a căror valoare de piaţă a scăzut la jumătate într-un singur an. Firme aflate la ananghie, fie din lipsă de comenzi, fie din cauza imposibilităţii de a găsi finanţare. Competitori altădată aroganţi, deveniţi, deodată, mult mai deschişi spre negocieri. Acestea sunt principalele ţinte ale businessmanilor care, norocoşi sau prevăzători, au intrat în 2009 cu sume importante în conturi.
„Am investit deja anul acesta patru milioane de euro în plasamente pe piaţa de capital şi vom continua să investim pe bursă. Acum este momentul bun de cumpărat“, spune omul de afaceri Dinel Staicu. „Ne-am regândit total strategia, cu 180 de grade. Nu ne mai interesează profitul anul acesta, ci cum să obţinem cât mai multe lichidităţi. Nu dispunem de foarte mulţi bani – avem undeva la 10-15 milioane de euro –, dar avem surse pentru a-i obţine“, precizează el. Una dintre mişcările pe care le va face Staicu pentru a face rost de fonduri suplimentare pentru investiţii va fi vânzarea unor spaţii comerciale, terenuri („pentru că mai sunt terenuri care se caută la ora actuală“) şi pachete minoritare de acţiuni deţinute la diverse companii. Pe lângă bursă, businessmanul oltean a anunţat că se orientează către afaceri în domeniul energiei, inclusiv cea alternativă.
Şi Dragoş Grigoriu, cel care a vândut, anul trecut, divizia de media Tempo Media către Aegis Group pentru suma-record de 20 de milioane de euro, spune că acesta este momentul să investeşti, dacă ai bani.
„Mai ales acum sunt oportunităţi pe piaţă, iar eu asta urmăresc. Sunt companii aflate în dificultate din lipsa unor fonduri pentru investiţii sau altele, care au clienţi, dar pentru a se menţine pe piaţă trebuie să se asocieze cu un alt jucător“, explică el.
Grigoriu precizează că este interesat direct să investească în orice domeniu ce constituie o oportunitate, nu doar în media. „Cred că vom asista la o concentrare a industriilor şi, în special, pe sectorul nostru, cel al agenţiilor de publicitate clasice. Criza a afectat bugetele de marketing şi, implicit, toate activităţile din domeniu“, adaugă acesta.
Un alt investitor în stand by este Valerii Moraru, om de afaceri de origine moldoveană, care a vândut, de curând, pe piaţa Rasdaq, mai multe pachete de acţiuni reprezentând peste 70% din capitalul Bere Azuga. Valoarea totală a tranzacţiei a fost de peste şapte milioane de euro. Ce va face Moraru cu aceşti bani? „Momentan studiem mai multe variante, sigur nu-i vom investi în imobiliare“, spune acesta. Anul trecut, Valerii Moraru avea în plan dezvoltarea unor proiecte imobiliare în Azuga, precum şi construcţia unui hotel în apropierea pârtiei de schi din localitate. Astăzi, proiectele imobiliare sunt lăsate deoparte. „Există posibilitatea să investesc în producţie“, spune Moraru, fără a oferi, însă, amănunte. „Voi cumpăra şi acţiuni la bursă“, adaugă acesta.
Un alt fost acţionar al Bere Azuga, Iustin Paraschiv, care deţinea 5% din companie, preferă să aştepte până în a doua parte a anului pentru a lua o hotărâre în privinţa unei noi achiziţii. Între timp, îşi păstrează banii în bancă, într-un depozit în lei.
Elan Schwartzenberg pare a fi unul dintre cei mai entuziaşti investitori de criză. „Iubesc criza la nebunie. Spun acest lucru pentru că vom scăpa de toţi milionarii de carton, care cred că sunt oameni de afaceri dacă au vândut un teren moştenit cu zece milioane de euro. Dispun de foarte mult cash şi voi fi în postura să pot achiziţiona foarte multe proprietăţi, la preţurile lor reale“, afirmă acesta.
Nu poate fi uitat, în niciun caz, miliardarul Dinu Patriciu. După ce a vândut, în 2007, cu 1,6 miliarde de dolari, 75% din Rompetrol, el a achiziţionat, recent, 99% din acţiunile fondului de investiţii Fabian, care deţine participaţii la 11 proiecte imobiliare în România. Patriciu a demarat, de asemenea, un proiect imobiliar de 300 de milioane de euro, în colaborare cu Immorent, şi a anunţat, cu diverse ocazii, că va investi în domenii variate.
De la cluburi de fotbal, la spitale private
O bună parte din proiectele fraţilor Negoiţă, proprietarii hotelurilor Rin şi Confort din Capitală, merg înainte. Investiţiile programate pentru acest an se ridică la 15-20 de milioane de euro.
Robert şi Ionuţ Negoiţă dispun de circa 40% din aceşti bani, restul urmând a fi strânşi din avansurile plătite la achiziţia apartamentelor care vor fi finalizate anul acesta. Este vorba de blocurile din Popeşti-Leordeni, cu 1.700 de apartamente, ce ar trebui finalizate până în toamnă. „Construcţia la roşu este gata, iar jumătate din apartamente trebuie finisate“, spune Ionuţ Negoiţă. Totuşi, proiectul unui mall şi al unui office building în aceeaşi zonă este, deocamdată, stopat.
Cât priveşte implicarea lor în afacerile din zona de media, fraţii Negoiţă au achiziţionat o tipografie şi, deşi ziarul gratuit Ring merge bine, lansarea unui cotidian este amânată. În schimb, proiectul TV va fi continuat, televiziunea celor doi umând a emite din toamnă. Pe segmentul hotelier, cei doi vor investi doar în îmbunătăţirea serviciilor din unităţile deja existente.
Un domeniu relativ nou pentru fraţii Negoiţă este fotbalul. La finele anului 2008, ei au cumpărat o echipă din liga a patra, Viscofil Popeşti-Leordeni. „Intenţionez să mai cumpăr o echipă, cel puţin din liga a doua. Momentan, sunt în negocieri cu trei echipe din această divizie“, spune Ionuţ Negoiţă. Potrivit acestuia, echipele din divizia B pot fi achiziţionate cu foarte puţini bani, „către gratis“, pentru că multe cluburi au dificultăţi financiare. Omul de afaceri a dezvăluit că are de gând să investească în fotbal un milion, chiar un milion şi jumătate de euro.
Acţionar principal la Bere Mureş, Virgil Mailat a vândut compania către Heineken România, într-o tranzacţie evaluată la peste 150 de milioane de euro. Lui Mailat i-au revenit circa 35 de milioane de euro, raportat la pachetul de acţiuni deţinut, iar în acest an speră să finalizeze investiţia într-un spital privat în Târgu Mureş. „Cred în dezvoltarea acestui sector în România. Spitalul va fi dotat cu aparatură de ultimă generaţie şi va avea toate secţiile necesare unui spital, inclusiv chirurgie şi o maternitate. În total, investiţia se va ridica la aproximativ trei milioane de euro“, afirmă el.
Mailat crede că, pe fondul crizei, al reducerii preţului la materiale şi al cererii scăzute de proiecte de construcţii pentru firme, ar putea să micşoreze cu 30% costurile proiectului şi durata de execuţie. „Intenţionam să îl termin în 2010, dar cred că, la cât de disponibile sunt firmele de construcţii, îl voi finaliza în toamnă“, spune el. Omul de afaceri mureşean dezvăluie că a pierdut aproape două milioane de euro odată cu deprecierea leului şi că primeşte zilnic oferte de plasamente imobiliare, pe care le refuză pentru că nu mai crede în astfel de investiţii. Totuşi, el le sugerează celor care deţin terenuri să construiască acum, pentru că ar putea câştiga din reducerea costului materialelor şi a mâinii de lucru.
În aşteptarea combinaţiei câştigătoare
Există o categorie, destul de numeroasă, a celor care, deşi au disponibile sume importante, încă aşteaptă. Unii pentru că nu au identificat, încă, nicio oportunitate, alţii pentru că sunt convinşi că piaţa va continua să scadă. Verestoy Attila, unul dintre cei mai bogaţi politicieni, are în conturi peste 1,8 milioane de lei (circa 430.000 de euro), 9,9 milioane de euro şi 48 de milioane de forinţi (circa 165.000 de euro). Se ştie că Verestoy este un împătimit al bursei, însă dacă unii oameni de afaceri cumpără în această perioadă, senatorul preferă să rămână în expectativă. „Momentan aştept, nu fac nimic cu banii, doar aştept“, spune acesta.
Ieşeanul Bogdan Piţigoi, preşedintele Tester – Casa Auto, unde este asociat cu Ion Ţiriac, cu afaceri şi în domeniul confecţiilor şi al imobiliarelor, este de părere, la rândul său, că atitudinea cea mai potrivită este una pasivă. „Situaţia financiară îmi permite să fac investiţii, dispun de bani cash, dar consider că nu este o perioadă prielnică pentru noi achiziţii. Sperăm ca, din trimestrul al doilea, lucrurile să-şi revină, astfel că mă gândesc că în luna martie ar fi posibil să fac ceva achiziţii, dar nu m-am decis asupra domeniului“, declară el.
Marian Băilă este managing director la Grup Mariano din Galaţi, cu activităţi în agricultură, imobiliare, construcţii, reciclare şi producţie. Anul trecut declara că a ţinut să-şi plătească toate datoriile către stat şi bănci şi că se află într-un moment de relaxare în afaceri. A vândut terenul de 22.000 de metri pătraţi unde se afla sediul companiei din Galaţi într-un moment bun al pieţei, astfel încât criza nu l-a prins pe picior greşit: „Dispun de bani cash, dar nu-mi pun problema unor investiţii deocamdată. Aştept să văd ce se întâmplă. Pasivitatea nu e un lucru bun. Ştiu sigur că în agricultură nu voi pierde, acolo am programate investiţii serioase.“
Pentru Vasile Turcu, importante sunt deciziile autorităţilor. „Aşteptăm să vedem cum va fi distribuit bugetul şi spre ce sectoare vor merge investiţiile. Te poţi reorienta spre alte sectoare din construcţii, spre infrastructură, depinde de ce va fi în următoarele luni pentru a lua decizia de a investi“, explică el.
Fondurile de investiţii, şi ele în expectativă
Nici fondurile de investiţii, unii dintre cei mai importanţi deţinători de cash, nu se grăbesc. Cornel Marian, managing director al Oresa Ventures, argumentează aşteptarea investitorilor financiari prin faptul că preţurile vor mai scădea cu siguranţă. „La noi, criza e doar pe televizor, e una mediatică, iar presa are tendinţa să exagereze şi într-o parte şi în cealaltă. Însă criza adevărată nu a venit încă, nu sunt milioane de şomeri pe stradă, aşa că piaţa va mai scădea mult“, spune investitorul. În opinia lui Marian, primele tranzacţii se vor lăsa aşteptate cel puţin până la jumătatea anului. „Eu cred că recesiunea va dura doi sau trei ani, aşa că poate e mult mai bine să aştepţi cinci sau şase luni decât să te arunci. Într-adevăr, cel mai rău lucru în situaţii de criză e să nu faci nimic, dar asta raportat la un interval de un an sau doi, nu cred că este bine nici să te pripeşti“.
- Pe de altă parte, explică managerul Oresa, tranzacţiile care să deblocheze şi să dinamizeze puţin piaţa se lasă aşteptate şi din cauza perioadei de incertitudine legată de imposibilitatea de a face prognoze în lipsa unui buget clar. În plus, în această perioadă, este foarte dificil să evaluezi companiile care ar putea fi o ţintă de achiziţie, pentru că nu ştii în ce context economic se vor plasa acestea, care vor putea performa şi care nu.
În ceea ce priveşte o eventuală presiune din partea investitorilor din spatele fondurilor de investiţii, pentru ca managerii acestora să plaseze banii şi să forţeze obţinerea unor randamente, Cornel Marian spune că e greu de presupus un astfel de scenariu. „Cel puţin în cazul Oresa, investitorii ştiu ce înseamnă o recesiune şi cum e înţelept să acţionezi într-o astfel de perioadă“.
«În Romånia, criza adevărată nu a venit încă, nu sunt milioane de şomeri pe stradă, aşa că piaţa va mai scădea mult.»
Cornel Marian, managing director Oresa Ventures
151 mld. lei se aflau în băncile româneşti la sfârşitul lui 2008, plasate în conturi curente sau în depozite la termen. Teoretic, aceşti bani ar putea fi utilizaţi pentru achiziţionarea de „chilipiruri“
«Investiţiile populaţiei în real estate ar trebui să fie cele mai afectate din cauza modificărilor de preţ preconizate, situaţia fiind întâlnită mai ales în oraşele mari.»
Rozalia Pal, senior economist UniCredit
PORTRET / INVESTITORUL DE CRIZĂ
AU VÂNDUT LA TIMP Majoritatea oamenilor de afaceri care dispun acum de fonduri suficiente pentru a investi în proprietăţi şi afaceri ieftine au reuşit să vândă la momentul oportun companii, clădiri sau terenuri.
EURO ŞI AUR Ei şi-au pus banii la adăpost în bănci, în general în euro. Sunt în mod clar preferate instituţiile financiare autohtone. Uneori, îşi „plimbă“ disponibilul dintr-o bancă într-alta, de la care obţin o dobândă mai avantajoasă. Unii dintre deţinătorii de sume importante au făcut şi plasamente în aur. Alţii, mai puţini, au pariat, neinspiraţi, pe moneda naţională. Virgil Mailat, de exemplu, a pierdut, din această cauză, două milioane de euro.
SELECTIVI Businessmenii de acest tip sunt extrem de precauţi şi îşi aleg cu grijă locurile în care investesc. Îi interesează, în primul rând, randamentul investiţiei. Preţul joacă, desigur, un rol important, dar şi alte informaţii, cum ar fi domeniul în care activează compania ce ar urma să fie achiziţionată, sunt atent cântărite.
IMOBILIARELE, MĂRUL DISCORDIEI Sunt oameni de afaceri care spun că nu mai au de gând să investească în proprietăţi, cel puţin nu în viitorul apropiat, în timp ce alţii, din contra, cred că anul 2009 ar putea fi anul în care să cumpere terenuri sau imobile corect evaluate. De asemenea, scăderile de costuri din domeniul construcţiilor (atât în ceea ce priveşte preţul materialelor utilizate, cât şi cel al manoperei) îi tentează pe destui întreprinzători autohtoni să continue proiecte imobiliare deja demarate sau să iniţieze unele noi.
VEHICULE DE INVESTIŢII O categorie aparte o reprezintă fondurile de investiţii străine, care, potrivit deputatului Varujan Pambuccian, şi-au deschis birouri în toată ţara şi aşteaptă să cumpere foarte ieftin. „Este vorba de fonduri-cioclu. Ţintele lor sunt acum investiţiile imobiliare, achiziţionate la 20% din valoarea proprietăţilor, cu teren şi clădire. Astfel de fonduri vor începe să cumpere din 2010 şi firme româneşti“, spune politicianul.
AI CUI SUNT BANII DIN BĂNCI
Depozitele bancare ale populaţiei se situau, la sfârşitul anului trecut, la 82,9 miliarde lei, ceva mai mult de jumătate din totalul depozitelor rezidenţilor, de 151,4 miliarde lei, conform datelor provizorii ale Băncii Naţionale a României. În termeni nominali, depozitele rezidenţilor au crescut cu 16,2% faţă de 2007, în timp ce creditul neguvernamental a urcat cu 33,7%. În ciuda majorării depozitelor bancare, averea netă a gospodăriilor este în scădere faţă de 2007, după cum arată studiul „Household Wealth and Debt“, realizat de UniCredit Group. Averea netă a populaţiei (reprezentând valoarea bunurilor deţinute minus creditele contractate) raportată la valoarea produsului intern brut (PIB) era în 2006 de 14%.
Tendinţa de scădere a început din 2007, când a coborât până la 13% din PIB, iar estimarea pentru 2008 arată o scădere de aproape jumătate, până la 7%. Analiştii UniCredit Group consideră că averea populaţiei, ca procent din PIB, va rămâne constantă în acest an, însă estimează o majorare nominală a acesteia de 16,7%. Economiile vor fi păstrate în cea mai mare parte în depozite bancare, care sunt estimate să se majoreze cu 18,4% în acest an, şi în asigurări de viaţă, care vor creşte cu 17 procente.
Datoriile populaţiei vor merge, în continuare, către creditele de consum, estimarea pentru 2010 fiind de 78% din totalul creditelor acordate, faţă de 77% în 2007, iar cele ipotecare vor rămâne la un procentaj de 18%.
Pagini realizate de Ana-Maria Smădeanu, Roxana Ganea, Oana Anton, Aurel Drăgan, Vali Bîrzoi, Răzvan Amariei
