Un editorial realizat de Folha Online prezintă fotografia invaziei din SUA. Mai exact, sursa citată face referire la un studiu recent care a putut să demonstreze un profil complex și îngrijorător al celor răspunzători de atacul asupra Capitoliului.
Celebra imagine a unui bărbat costumat în viking cu prilejul invadării Capitoliului în urmă cu un an poate să fi dat impresia că cei răspunzători de acțiune se limitau la fanatici afiliați unor grupuri extremiste, arată Folha Online.
Scenariul identificat de un studiu a Universităţii de la Chicago pe baza profilului invadatorilor este mult mai complex și îngrijorător. Mai bine de jumătate sunt întreprinzători sau lucrători non-manuali.
Practic, toți au absolvit cel puțin liceul, iar o treime au o diplomă de facultate sau au urmat un curs postuniversitar. Doar 1 din 7 are legături cu grupări radicale.
O altă constatare a studiului este alarmantă: 8% dintre americanii adulți consideră că folosirea violenței pentru a răsturna alegerea lui Joe Biden este justificată pe baza existenţei unei presupuse fraude. Sunt 21 de milioane de oameni, sau o zonă Grande São Paulo, dispuși să comită acte ilegale de forță pentru reinstalarea lui Donald Trump la Casa Albă.
Studiul arată cât de simplist este să atribui fenomenul extremei-drepte unei minorități de inadaptați manipulate de populiști care exploatează precaritatea economiei. Se pare că există un motiv mai profund pentru a atrage oameni bine situaţi din punct de vedere profesional către procese de radicalizare.
Scenariul s-a repetat în Franța
O ipoteză indicată este evaluarea unor bărbați albi potrivit căreia poziția lor socială ar fi amenințată de imigranți și de minorități.
Acest scenariu nu este o exclusivitate americană. În Franța, candidatul la președinție Eric Zemmour îmbrățișează teoria „declinismului”, generată de ascensiunea unor grupuri musulmane, în timp ce în Chile José Antonio Kast a ajuns în al doilea tur al recentelor alegeri promițând că va construi un șanț la granița de nord a țării împotriva imigranților.
În Brazilia, discursul anti-imigrație nu dispune de aceeaşi forţă, dar este compensat de „amenințările” exploatate de președintele Jair Bolsonaro (PL), de la noile expresii de gen până la acțiunile compensatorii rasiale.
În campania care se apropie, președintele ar trebui să aibă drept strategie alimentarea sentimentului conform căruia coeziunea socială este în pericol în toiul acestui nou activism identitar.
Pericolul este ca radicalismul prezidențial să intre în mainstream și aici, creând o situație potențial primejdioasă, mai ales în cazul unor alegeri contestate. Nu este un scenariu de neconceput: în trecut, sectoarele de mijloc și de afaceri au demonstrat deja că sunt permeabile faţă de discursul căpitanului.