Scăderea ratingului Italiei, anunţată luni, nu este o surpriză, ci era o mişcare aşteptată şi care fusese deja indexată în preţurile pe care investitorii le fixaseră pentru bondurile Italiei. "Este doar o penalizare a unei stări de fapt", a spus Doru Lionăchescu, managing partner al casei de investiţii Capital Partners.
"Şefii Europei ar trebui să îşi dea seama că a trecut perioada în care ei conduceau pieţele. Acum acestea îi conduc pe ei".
Ce soluţie ar putea adopta liderii din zona euro? În opinia analistului, o posibilă soluţie ar fi excluderea statelor cu probleme şi păstrarea ţărilor cu un rating foarte bun."Cel mai probabil ar rămâne doar Germania şi statele nordice", spune Lionăchescu. Potrivit acestuia, în Germania s-ar purta deja discuţii pentru dezvoltarea unui proiect de acest gen.
Chiar izolate într-un club al ţărilor perfect solvabile, aceste state nu vor fi cu totul exceptate de la probleme, din cauza expunerii pe care o au pe datoria celorlalte ţări. "Însă aceasta ar trebui să fie o greşeală asumată", spune Doru Lionăchescu.
Comparaţie Italia – Grecia
Italia are multe puncte forte care o fac să se diferenţieze de alte state mai slabe, cum ar fi Grecia, prinse în criza datoriilor.
"Prima diferenţă ar fi economia mult mai puternică. În plus, italienii au excedent bugetar primar, în timp ce Grecia este pe deficit", a spus reprezentantul Capital Partners.
Criza datoriei în care a intrat Italia este de fapt o criză culturală, spune Doru Lionăchescu, menţionând că atitudinea relaxată faţă de finanţele publice, datoriile fiscale, este specifică popoarelor din sud, caracterizate şi de o productivitate destul de scăzută şi ale căror economii acumulează datorii.
"În plus, având ani de-a rândul acces la finanţare ieftină, politicienilor le-a fost foarte la îndemână să facă împeumuturi, atrăgând astfel capital politic", a completat specialistul. Or, tocmai pentru că această criză a datoriilro are la bază o criză culturală, ea va fi greu de depăşit.
