Candidatura Ursulei von der Leyen la postul de secretar general al NATO ar avea sens, întrucât are o bună relație de lucru cu Washingtonul și a fost ministru al Apărării. Mai mult, are experiență ca președinte al Comisiei Europene și experiență de lucru cu majoritatea șefilor de Guvern în NATO. Mai mult, dacă ar fi aleasă, ar deveni prima femeie lider al Alianţei Nord-Atlantice.

S-a vehiculat intens pe marginea acestui subiect, în contextul în care mandatul lui Jens Stoltenberg se va termina la sfârșitul lunii septembrie. Totuși, potrivit surselor din interiorul NATO şi din cadrul Comisiei, discuţiile sunt mai degrabă la nivel ipotetic, de dorinţă, decât un indiciu al unei schimbări iminente de funcţie.

Va candida Ursula von der Leyen la șefia NATO?

Nu există nicio dovadă că Ursula von der Leyen ar fi interesată de această funcție, iar Bruxelles-ul nu se așteaptă ca ea să demisioneze înainte de 2024, când se încheie său primul mandat de preşedinte al executivului european, se arată într-o analiză POLITCO.

Un alt nume care se vehiculează ar fi cel al premierului olandez Mark Rutte, un lider cu vechime, care îndeplinește toate criteriile, dar are insistă că nu își dorește acest rol.

Războiul din Ucraina a făcut ca postul de secretar general al NATO să fie mai sensibil din punct de vedere politic și mai mediatizat decât în trecut. Astfel, aliații sunt mult mai prudenți în alegerea lor.

„Cu cât sunt mai multe nume, cu atât este mai clar că nu există niciun candidat”, a declarat un diplomat european de rang înalt, care a vorbit sub rezerva anonimatului. „Există o mulţime de bârfe de culise”, a spus alt oficial de rang înalt, „dar nu există un câmp clar în acest stadiu”.

Klaus Iohannis, printre cei luați în considerare pentru post

Potrivit oficialilor, următorul șef al NATO trebuie să fie un european care poate lucra îndeaproape cu oricine se află la Casa Albă. Acesta trebuie, de asemenea, să susțină Ucraina, dar să nu fie atât de dur încât să sperie țările îngrijorate de amenințarea Rusiei. Persoana ar trebui, totodată, să aibă un statut important, cum ar fi un fost șef de stat sau de guvern.

Alte nume menţionate ocazional ca posibili candidaţi sunt premierul estonian Kaja Kallas şi premierul spaniol Pedro Sánchez şi, într-o măsură mai mică, secretarul britanic al apărării Ben Wallace, vicepremierul canadian Chrystia Freeland, preşedintele român Klaus Iohannis şi preşedinta Slovaciei Zuzana Čaputová. Totuși, oficialii recunosc că multe dintre aceste nume nu sunt fezabile din punct de vedere politic în acest stadiu.