În 2008, în plin boom economic, cele 75 de cinematografe românești, totalizând circa 46.000 de locuri, atrăgeau sub 3,8 milioane de spectatori. Șapte ani mai târziu, după o criză care părea să nu se mai termine, numărul cinematografelor urcase la 82, însă cel al locurilor disponibile sărise cu circa 50%, până la 68.000. Cât despre biletele vândute, numărul lor crescuse în aceeași perioadă de aproape trei ori, până la 11,1 milioane, la un preț total de aproape 207 milioane de lei.

Pare ciudat cum în era televiziunii cu peste 100 de canale, a ecranelor tot mai mari și tot mai performante, a sistemelor home cinema, a Internetului broadband și a torenților unde găsești aproape orice, cinematografele nu numai că nu pierd teren, însă chiar devin tot mai puternice. O primă explicație este că și tehnica din sălile de cinema s-a îmbunătățit mult în ultima perioadă, ajungându-se la experiențe de imagine și sunet imposibil de reprodus acasă. „Credem că românii iubesc să meargă la film, iar singurul lucru care lipsea în 2007 era infrastructura cinematografelor. Odată ce am deschis sălile, oamenii au venit în noile cinema-uri“, spunea Mooky Greidinger, CEO-ul Cineworld Group.

O altă explicație ar fi că am pornit de jos, chiar de foarte jos. În 2015, care pare a fi un an record în ceea ce privește numărul de spectatori de film, am atins la nivel național o frecvență medie de 0,57 bilete vândute pe cap de locuitor. Spre comparație, un bulgar merge la cinema de 0,7 ori pe an, un ungur sau un ceh de 1,2 ori, un neamț sau un italian de cam 1,7 ori, un austriac sau un spaniol de două ori, un francez de 3,4 ori, iar un american de 4,6 ori. „Piața din România este una în continuă dezvoltare, cu un potențial de creștere extraordinar. E o țară mare, cu 20 de milioane de oameni cărora le place să meargă la film, așa că există multe oportunități aici“, arăta Greidinger.

Lider incontestabil

Cineworld Group domină, prin Cinema City, piața de profil din România. Conform datelor Centrului Național al Cinematografiei, la finele lui 2015 firma deținea, în 17 orașe din toată țara, 22 de cinematografe cu 198 de săli (respectiv 58% din totalul sălilor din țară) și atrăsese 6,5 milioane de spectatori (tot 58% din total), care cumpăraseră bilete de 126,5 milioane de lei (61% din încasările totale de 206 milioane).

În clasament urmează multiplexul din Băneasa Shopping Center (13 săli care au atras 9% din spectatorii și 10% din încasările la nivel național), Movieplex din Plaza România (11 săli, 690.000 de spectatori, 12,8 milioane de lei încasări), Hollywood Multiplex din România Mall (10 săli, 465.000 de spectatori, 9,7 milioane de lei încasări). Părăsim Bucureștiul și ajungem la Brașov, unde multiplexul EBS Cinema Services din mallul Coresi a avut anul trecut, în doar nouă luni de funcționare, 323.000 de spectatori și venituri de 5,5 milioane de lei. În imediata vecinătate se afla Cine Grand (actualul Cine Globe), care, cu două multiplexuri cu un total de 12 săli, unul în Iris Titan din Capitală și unul în mallul Uvertura din Botoșani, a avut 305.000 spectatori și venituri de 5,3 milioane de lei. Iar multiplexuri care nu aparțin rețelelor deja menționate mai funcționează și în Oradea (două, cu câte șase săli fiecare), în rețeaua Cityplex (Constanța, Brașov, Tulcea și Bârlad, cu 11 săli), în Brașov (opt săli), în Pitești (șapte săli), Alba Iulia sau Focșani.

În alb-negru

În ciuda extinderii tot mai puter­nice a multiplexurilor, încă mai funcționează cinematografe clasice. Dintre care unele miros puternic a faliment. Cele 18 săli administrate de compania de stat România Film, de exemplu, au atras anul trecut doar 83.000 de spectatori și încasări de numai 682.000 de lei. Însă alte cinematografe tradiționale, aflate în custodia unor firme private, au performat mai bine: Cinema Pro din București a avut 47.000 de spectatori și încasări de peste 750.000 de lei, iar Cinema Ankora din Satu Mare a vândut 35.000 de bilete pentru circa 520.000 de lei.
Multe din sălile vechi sunt în administrarea autorităților locale. Cea deținută de Centrul Cultural Județean Călărași, de pildă, a atras anul trecut aproape 35.000 de spectatori și a avut încasări de peste 370.000 de lei, iar cea a Primăriei din Onești a adus, la un număr similar de bilete vândute, venituri de 390.000 de lei. Cinematograful din subordinea Primăriei Lugoj a avut 25.000 de spectatori și încasări de 244.000 de lei, sala Geo Saizescu aparținând de Primăria Râmnicu Vâlcea a atras 22.000 de spectatori și venituri 241.000 de lei, iar în alte orașe cifrele sunt și mai mici: 8.400 de spectatori în Odobești și 5.400 de spectatori în Slobozia.

Alte mici săli sunt administrate de diverse instituții sau organizații. Cinematograful Victoria din Cluj Napoca este în patrimoniul Asociației Victoria Film și a avut anul trecut 57.000 de spectatori și încasări de aproape jumătate de milion de lei, în timp ce ecranul de la Institutul Cultural Francez din București a atras peste 41.000 de plătitori și venituri de peste 375.000 de lei. Uniunea Cineaștilor din România administrează cinematograful Studio din București (32.700 de spectatori și 353.000 de lei în 2015), care urmează să-și mute sediul de la Piața Romană în clădirea fostului cinema Corso de pe Bd. Elisabeta. Noul Cinematograf al Regizorului Român funcționează în incinta Muzeului Țăranului Român și a atras în 2015 circa 9.000 de spectatori și venituri de 84.000 de lei. Asta în timp ce un caz aparte este reprezentat de caravana cinematografică Metropolis, care prezintă spectacole în aer liber în diverse locuri din țară și a atins anul trecut aproape 57.000 de spectatori și venituri de peste 350.000 de lei.

Tot mai numeroase

Între timp, numărul de cinematografe moderne a continuat să crească vertiginos. În aprilie, Cinema City a inaugurat la Timișoara un al doilea multiplex. Centrul din Shopping City Timişoara dispune de 13 săli complet digitalizate (inclusiv a doua sală cu ecran IMAX din țară), cu un număr total de 2.531 de locuri. „Ne-am dorit să facem mai mult pentru Timişoara – un oraş care a dovedit de-a lungul timpului un apetit crescut pentru filme – reunind cele mai noi şi mai sofisticate tehnologii cinematografice în noua locaţie, totodată oferindu-le iubitorilor de cinema o diversitate importantă de producţii“, declara la acea dată Ioana Ionescu, Marketing Manager al Cinema City România. Tot Cinema City a deschis, în septembrie, a patra unitate din București, în mallul ParkLake. Acesta are 14 săli, din care trei VIP. Pentru 2016, Cinema City și-a programat deschiderea unor cinematografe multiplex și în mallul Shopping City Piatra Neamț, aflat în construcție, dar și în Buzău.

Între timp, la Buzău a fost deschis în această primăvară HappyCinema, cu trei săli de proiecție, iar Cine Globe România (fostul Cine Grand) a anunțat pentru 2016 două multiplexuri noi, la Sibiu și la Suceava. Și Craiova, care stătea foarte prost la acest capitol având în vedere dimensiunile orașului, are din această vară un multiplex cu șase săli în complexul comercial Mercur. „A fost o desfășurare de forțe, s-a muncit intens pe parcursul ultimelor luni pentru amenajare, investiția totală ajungând la 1.200.000 de euro. Acum totul este gata până la cel mai mic detaliu și așteptăm aproximativ 25.000 de spectatori să îi treacă pragul lunar“, a spus Adelina Radu, PR Inspire Cinema. Și Vasluiul are, din această toamnă, un multiplex cu două săli de câte 75 de locuri fiecare, sub brandul Cityplex.
Nu toate poveștile sunt, însă, de succes. Multiplexul cu patru săli Cityplex din City Mall București s-a închis în 2012, din cauza numărului tot mai mic de clienți. Între timp, mallul s-a închis și el și a fost transformat în clădire de birouri. Trei ani mai târziu, aceeași soartă a avut-o și The Light Cinema, multiplexul din Liberty Mall (complex comercial bucureștean aflat la doar vreo doi kilometri de defunctul City Mall). În plus, nu trebuie uitat cum, sub asaltul concurenței moderne, pentru că nu mai corespundeau din punct de vedere al siguranței sau din cauza proastei administrări, multe din vechile cinematografe au tras obloanele în ultimii ani. Printre ele se numără și clebrele Patria și Scala de pe Bulevardul Magheru din Capitală, dar și Premiera din Ploiești, Țiglina din Galați sau Arta din Cluj Napoca.