"În ultimele zile am primit zeci de apeluri de la membri ai federaţiei noastre din judeţele Harghita, Caraş-Severin, Mureş, Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Vâlcea, Braşov etc., prin care suntem anunţaţi de situaţia disperată în care se află fermierii din cauza distrugerilor provocate de atacurile porcilor mistreţi, ale lupilor şi urşilor, atacuri care nu numai că omoară animalele domestice, dar pun într-un real pericol zeci de vieţi omeneşti. Doar din rândul membrilor noştri, am fost informaţi de 29 de atacuri ale urşilor care s-au soldat cu 6 internări în spital şi un decedat, din rândul ciobanilor. De asemenea, în judeţul Braşov au fost semnalate atacuri ale lupilor, numai în zona Săcele răpind 300 de oi în ultimele 7 zile", se menţionează într-un comunicat al federaţiei remis AGERPRES. 

Crescătorii de animale atrag atenţia că legislaţia existentă este greoaie, sunt sute de cereri de despăgubire care se depun la primării şi rămân fără o rezolvare, iar cele care se soluţionează primesc sume de bani mult diminuate după luni de zile sau chiar ani. 

"Constatăm cu durere că acţiunea de protest a ciobanilor din 15 decembrie 2015 a fost în zadar şi se impune reluarea protestului, deoarece până în acest moment nu s-au operat modificări în legea nr. 407/2006 privind Legea vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic cu modificările şi completările ulterioare care să corecteze legislaţia", precizează liderul federaţiei, Eugen Gontea, în comunicatul citat. 

În acest context, FOMR solicită Guvernului aprobarea unei Ordonanţe pentru modificarea în regim de urgenţă a legislaţiei în vederea simplificării procedurii de despăgubire asupra culturilor vegetale, pomilor fructiferi, păşunilor, efectivelor de animale domestice şi plata de către gestionarii fondului de vânătoare pe raza căruia s-a produs dauna, inclusiv suportarea eventualelor penalităţi impuse de APIA şi acordării acestora în timp util; inventarierea animalelor pe fiecare fond de vânătoare, habitat, dispunerea măsurilor de eliminare în regim de urgenţă a animalelor găsite în exces şi asigurarea hranei animalelor rămase în habitat; recunoaşterea mistreţilor ca distrugători; respectarea regimului proprietăţii stabilit în Constituţia României; delimitarea fondului cinegetic doar în extravilan şi utilizarea acestuia numai cu acceptul dat la notariat al proprietarului/utilizatorului terenului; introducerea în legislaţie a unor prevederi prin care dacă se constată infirmităţi cauzate de atacuri să se acorde pensie de întreţinere, iar în cazul mortalităţilor, pensii de urmaş de către administratorii fondurilor de vânătoare din zona respectivă. 

"În caz contrar ne vedem forţaţi să dăm curs numeroaselor solicitări venite din rândul crescătorilor de animale şi să venim la Bucureşti în septembrie, într-un număr mult mai mare decât în decembrie 2015", precizează reprezentanţii federaţiei. 

Conform unui studiu privind diminuarea impactului dintre om şi urs, datorită condiţiilor prielnice şi schimbărilor climatice din timpul iernii, România se confruntă cu o încărcătură excesivă pe habitate, ajungând ca în Platoul Bucegi să existe cu 317% mai mulţi urşi decât prevede legislaţia europeană. 

Potrivit sursei citate, principala problemă pleacă de la faptul că administratorii fondurilor de vânătoare nu hrănesc animalele, iar când o fac, utilizează carne şi dulciuri expirate cu conţinut ridicat de proteină în cazul urşilor, deşi este interzis, stimulându-le premisele de a ataca animalele domestice, populaţia şi creşte capacitatea de a se înmulţi uşor şi repede. 

Federaţia Oierilor de Munte din România este înfiinţată din 2007 şi are în componenţa sa 102 asociaţii judeţene şi locale membre, din rândul crescătorilor de ovine şi caprine. AGERPRES