Rezultatul întâlnirii SUA-China de la Anchorage, de zilele trecute, care a însemnat puțin mai mult decât exprimarea reciprocă a nemulțumirilor, ar fi putut fi ușor de prezis.

Cu o zi înainte, serviciul oficial de știri al Chinei a publicat un comentariu conform căruia „acest dialog oficial mult așteptat” este o oportunitate pentru Beijing și Washington de a „construi încredere strategică și a gestiona diferențele”.

Dar comentariul a adăugat că asta ar necesita Washingtonul să fie „mai pragmatic” și să renunțe la „prejudecățile adânc înrădăcinate împotriva Chinei”.

Un editorial dintr-un ziar al Partidului Comunist Chinez scria că „publicul chinez are puține așteptări că acest dialog poate obține rezultate substanțiale” din cauza „unei serii de cuvinte și fapte jignitoare” din partea SUA.

Și că există posibilitatea ca întâlnirea să fie „o nouă etapă pentru ca America să facă presiuni unilaterale asupra Chinei”. Ambele articole au subliniat poziția fermă a Beijingului cu privire la problemele legate de Taiwan, Hong Kong și Xinjiang, și respingerea intervenției SUA în afacerile interne ale Beijingului.

După cum se știe, secretarul de Stat Antony Blinken a evidențiat „profundele preocupări ale Washingtonului cu privire la acțiunile Chinei, inclusiv în Xinjiang, Hong Kong, Taiwan, atacurile cibernetice asupra SUA și constrângerile economice față de aliații noștri”.

Consilierul pentru securitate națională, Jake Sullivan, a declarat că „atacurile asupra valorilor de bază” ale Chinei sunt „în mintea poporului american”, dar au fost exprimate și de către aliații și partenerii americani și „comunitatea internațională”.

Șeful diplomației chineze Yang Jiechi, a replicat dur la afirmațiile lui Blinken și Sullivan. Yang a criticat ceea ce el a considerat impunerea de către Washington a „a unor ordine internaționale bazate pe reguli”, „defectele democrației americane”.

Dar și „comportamentul internațional al SUA care aduce „tulburări și instabilitate” în lume și „mentalitatea Războiului Rece”.

În final, se pare că cele două părți au fost de acord să înființeze un grup de lucru comun privind schimbările climatice și să discute unele angajamente reciproce la nivel de diplomați. Da, sunt pași importanți și constructivi, dar rezultatul este slab.

Mai multe aspecte ale schimbului de replici din Anchorage sugerează că e puțin probabilă o îmbunătățire a relațiilor SUA-China, după plecarea administrației Trump. Dimpotrivă, esența întâlnirii sugerează că relația devine mai antagonică.

Și că aceasta este un produs al punctelor de vedere divergente ale Beijingului și Washingtonului asupra echilibrului de forțe dintre cele două țări. „Ghidul strategic de securitate națională” emis de administrația Biden la începutul acestei luni spunea „vom coopera cu China dintr-o poziție de încredere și putere”.

Beijingul ar putea subestima puterea relativă a SUA începând cu 2021, dar Washingtonul ar putea risca să o supraestimeze.

Întâlnirea de la Anchorage sugerează că Washingtonul consideră că poate stabili termenii și nu ține seama de argumentele și preocupările chineze. Iar Beijingul consideră că nu numai că poate, ci și trebuie să riposteze față de aceste presupuneri americane.