”Există state membre, şi România poate avea abordarea aceasta începând din 2014, care au plăţi directe calculate la nivel regional. Deci, în anumite regiuni, ai anumite condiţii, poate mai nefavorabile, şi dacă vrei să susţii agricultura, poate că trebuie să dai mai mult în anumite regiuni decât în altele, unde preţul de pe piaţă poate să compenseze eventualele plăţi directe mai scăzute şi să nu se simtă în veniturile agricultorului. Şi atunci direcţionezi, cumva, într-o anumită perioadă, anumite regiuni, anumite structuri de producţie, anumite sectoare" a declarat Dacian Cioloș,  la conferinţa Mediafax Talks about Agriculture. El a arătat că abordarea regională şi sectorială a agriculturii naţionale, în funcţie de realităţile din diferite regiuni sau sectoare de producţie, este prezentă în ţări membre mai vechi, cum ar fi Germania, Franţa, Italia şi Spania, şi poate fi valabilă şi în România, pentru că există mari diferenţe, de exemplu, între producţia de lactate în Câmpia Română, bazată pe furajarea cu cereale a animalelor, şi cea din Apuseni, bazată pe pășuni, precum și  între sectoarele de legume-fructe și cele de cereale din diferite zone ale ţării.

Ministerul agriculturii a accesat 50% din fondurile destinate PNDR

 "România are pentru agricultură, în perioada 2007-2013, un pachet financiar de 13,5 miliarde de euro, dintre care 8,5 miliarde prin PNDR şi 5 miliarde de euro plăţi directe. Pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală gradul de absorbţie este deja de 50%. Este un grad de absorbţie destul de ridicat, dacă ne raportăm la celelalte programe. Dar ,dacă ne uităm la gradul de absorbţie pe dezvoltare rurală al celorlalte ţări din UE, mai avem foarte mult de lucru", a declarant joi, la același eveniment, ministrul agriculturii, Daniel Constantin. Pe lângă cele 4 miliarde accesate prin PNDR, Ministerul agriculturii a acordat, din 2007 și până in prezent, sub forma plăților directe pe suprafață, alte 3,6 miliarde de euro, din care, peste 600 de milioane numai în acest an. Constantin a ținut să precizeze că MADR menţine obiectivul anunțat la preluarea mandatului de către actualul guvern, și anume, atragerea a 2,5 miliarde de euro fonduri pentru agricultură, în acest an, din care, 1,4 miliarde de euro pe dezvoltare rurală, iar restul, de 1,1 miliarde de euro, sub forma plăţilor directe.

Depozite pentru legume și fructe, în parteneriat public-privat

În altă ordine de idei, Daniel Constantin a declarat că, pentru a veni în sprijinul producătorilor va fi creat un lanţ, la nivel national, de depozite de legume şi fructe. ”Suntem în discuţii cu reprezentanţii Comisiei Europene pentru a finanţa, prin măsura 123, anumite parteneriate publice private, pentru crearea de centre de colectare legume fructe", a spus Constantin. El a amintit că anul trecut s-a investit mult în depozitele de cereale, ”care i-au ajutat pe fermieri să ţină cerealele şi să le vândă doar atunci când au considerat că pot avea profit”.

Fără imixtiuni politice în viitoarele Camere Agricole

O temă de interes abordată de participanții la conferinţa Mediafax Talks about Agriculture a fost înființarea camerelor agricole, process aflat în plină derulare. Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociației Producătorilor Agricoli din România(LAPAR), și, totodată, membru al Comitetului de Inițiativă pentru înființarea acestor noi structuri, a anunțat că alegerile pentru camerele agricole teritoriale vor avea loc la data de 21 octombrie, iar cele pentru camera naținală la 30 octombrie a.c. În legătură cu acest subiect, Dacian Cioloș a spus că înfiinţarea camerelor agricole, conform noii legi specifice, este foarte importantă pentru dezvoltarea şi stabilitatea agriculturii din România, cu condiţia să nu existe imixtiune politică în activitatea acestora. "Pentru ca aceste camere să fie eficiente, mi se pare că este important să se evite imixtiunea politicului. Sigur că o colaborare cu politicul este binevenită şi de dorit, dar una e colaborarea ca structură consolidată cu factorul politic şi alta e să se amestece factorul politic în structurarea camerelor, gândindu-se că pot fi un vector electoral foarte bun în mediul rural. Partidele ar avea de câştigat pe termen scurt din această abordare, dar ar avea de pierdut pe termen mediu şi lung agricultura românească", a spus Dacian Cioloş. Oficialul UE a arătat că aceste structuri vor putea oferi o reprezentare economică a sectorului, că pot să asigure o încurajare a asocierii agricultorilor, pornită din interiorul profesiei agricole, nu din exterior, un dialog structurat şi maturizat cu autorităţile statului, precum  şi consultanţă profesionistă pentru agricultori. Cioloş a cerut ca această lege privind camerele agricole să fie pusă în aplicare cât mai rapid, pentru ca aceste organisme să se poată consolida în vederea obţinerii de finanţare europeană pe fondurile exerciţiului bugetar 2014-2020.