Comisarul european desemnat al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Dacian Cioloş a declarat, într-un interviu acordat agenţiei Mediafax, că Estul european poate contribui revitalizarea Politicii Agricole Comune şi că, personal, va lucra în interesul Uniunii Europene, păstrându-se român „în spirit”.
Comisarul desemnat va căuta, în perioada de până la audierile din Parlamentul European, să depăşească „anumite prejudecăţi care persistă în mediul politic de la Bruxelles, referitor la mediul politic din România”, pentru ca apoi să dovedească că poate lucra în interesul Europei, rămânând român „în spirit”.

Reporter: Care sunt componentele forte ale filosofiei personale şi ale stilului de acţiune pe care le veţi folosi în activitatea de comisar european?

Dacian Cioloş: Postul de comisar – aşa cum îl înţeleg eu în acest moment, dincolo de managementul unei echipe şi al unui departament administrativ, precum şi de decizia colegială (în cadrul colegiului comisiei) pe baza unui program politic asumat – înseamnă capacitatea de a stimula idei în reformarea unui domeniu vital pentru Uniunea Europeană (agricultura şi dezvoltarea rurală) care trebuie să ţină cont de nevoile agricultorilor, consumatorilor şi contribuabilor şi de a transpune aceste idei în instrumente de politici, care să traducă într-un mod cât mai pragmatic şi eficient principiul european al «unităţii în diversitate».

Apoi, aceste idei transpuse în politici trebuie negociate de către comisar cu Parlamentul European şi cu Consiliul de miniştri ai Agriculturii din Uniunea Europeană, în căutarea compromisului care să construiască această unitate în diversitate. După toate acestea, Comisia este cea care are în responsabilitate şi urmărirea aplicării deciziilor luate, la propunerea sa, de către Consiliu şi Parlament.

Pornind de la aceasta, precum şi de la necesitatea, cred eu, ca deciziile de la Bruxelles să fie cât mai receptive la aşteptările de la «bază», voi încerca să fiu deschis dialogului, conciliant, principial, să caut «esenţa» în interesele naţionale ale statelor membre, acea esenţă care construieşte valorile comune.
Uniunea Europeană s-a construit pornind de la voinţa de a acţiona în comun, fără a anihila specificitatea locală. În agricultură şi în dezvoltarea rurală, păstrarea specificului mi se pare esenţială.

Rep.: Care vă este cel mai redutabil adversar în perioada până la audieri şi la audierile din Parlamentul European?

D.C.: Eu nu sunt o fire războinică, aşa încât nu-mi caut adversari. Însă, nu neg că aceştia aceştia pot exista. Dimpotrivă, îmi voi căuta aliaţi de idei, de principii, de valori, cu care voi încerca să construiesc, odată ce-i voi convinge, sper, în audierile din Parlament, că pot fi, din calitatea de comisar pentru agricultură şi dezvoltare rurală, un partener credibil. În interesul tuturor, pentru că trebuie să tragem împreună în aceeaşi direcţie, care nu poate fi decât a interesului cetăţenilor din Uniunea Europeană.

În perioada care a mai rămas până la audieri, dincolo de pregătirea unor răspunsuri tehnice la întrebări tehnice legate de Politica Agricolă Comună, prin contacte directe cu membri ai Parlamentului, voi încerca să depăşesc anumite prejudecăţi care persistă în mediul politic de la Bruxelles, referitor la mediul politic din România, prejudecăţi ce se por repercuta asupra obiectivităţii aprecierii politice, la votul din comisia parlamentară de specialitate.

Rep: Unii încearcă şi vor încerca cu perseverenţă să vă lipească eticheta de «al doilea comisar european al Franţei». Care este mobilul unor asemenea demersuri?

D.C.: Cred că «etichetele» se lipesc de către cei care au sau o foarte bună cunoaştere a subiectului etichetat sau o cunoaştere superficială. Sper să pot depăşi aceste etichetări odată instalat şi în măsură să mă exprim în calitate de comisar european, acţionând în interesul Uniunii Europene.

Aşa cum comisari din alte state membre pot s-o facă, o să dovedesc faptul că şi un român poate: să depăşească bariere naţionale de viziune, să lucreze în interesul Europei rămânând totodată român în spirit.
Franţa este ţara de unde am «descoperit» Europa cu ambiţiile şi instituţiile sale, dar niciodată nu m-am limitat la Franţa în ambiţiile mele europene.

Rep.: Sunteţi coleg de Comisie cu Michel Barnier (n.r. – francezul Michel Barnier a fost desemnat comisar european pentru Piaţă Internă şi Servicii), care v-a fost mentor în ale Europei. Şi-a depăşit învăţăcelul mentorul?

D.C.: Michel Barnier este un prieten mai vechi şi cred că fiecare a învăţat ceva de la celălalt în această prietenie. Doi oameni integri, cum cred că suntem amândoi, ştiu să-şi pună prietenia în interesul larg, rămânând fiecare vertical în ceea ce face.

Rep.: În ce fel pot vedea Estul european şi România un prieten şi aliat în comisarul european al Agriculturii ?

D.C.: În modul în care viitorul – sper – comisar român la agricultură va şti să înglobeze în subiectele de pe masa de discuţii, de reforme şi negocieri, teme care integrează şi problematică specifică din această parte a Uniunii.

Voi acţiona în interesul Uniunii Europene ca unul preocupat în continuare de modul în care problematica estică a UE se poate integra mai bine în politicile europene, în interesul european. Nu încerc să fac aici o voltă de limbaj, ci chiar caut idei pentru a face acest lucru.

După atâţia ani de confruntare «ideologică» Sud-Nord în reformele succesive ale Politicii Agricole Comune, sper ca puţin «sânge proaspăt» din Estul european să revigoreze această politică esenţială în construcţia europeană.

Rep.: În România, desemnarea dumneavoastră a fost privită cu relativă indiferenţă şi a fost pusă la remorca politică. Nedrept sau firesc pentru această perioadă?

D.C.: Ştiu eu, dacă sunt în măsură să judec ce e nedrept şi firesc în construcţia agendei mediatice? Nu sunt unul dintre cei care caută expunere mediatică cu orice preţ sau cu insistenţă. Şi asta nu pentru că fug de presă şi de expunerea mediatică, ci pentru că cred că aceste ieşiri mediatice trebuie să corespundă unor aşteptări. Dacă aceste aşteptări sunt orientate în altă parte, este probabil pentru că sunt alte domenii de dezbatere mai importante.

Foarte sincer, nu m-am simţit pus la remorca politică în aceste zile. Acest succes – de etapă, pentru că mai sunt de trecut audierile din Parlamentul European – diplomatic aparţine României, clasei politice din România sigur, în proporţii diferite într-o parte şi altă, dar nu proporţia este importantă ci, iată, rezultatul.
Asta arată că se poate şi că, uneori, pesimismul exagerat expus public este mai puţin util decât acţiunea politică conjugata şi construită în interesul naţional”.

SURSA:Mediafax