Ciprian Ciucu cere tarife mai mari la STB după restructurarea companiei. Gratuitățile pentru unii pensionari ar putea dispărea: Va fi o propunere corectă

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, nu susține majorarea tarifului pentru transportul public din București înainte de începerea unei restructurări semnificative a STB. Administratorul judiciar al societății, Remus Borza, consideră că prețul actual de 3 lei nu mai este sustenabil. Acesta propune un bilet de 5 lei și limitarea gratuităților acordate pensionarilor.

Ciprian Ciucu acceptă majorarea biletelor STB numai după începerea restructurării societății

Ciprian Ciucu a declarat vineri, într-o conferință de presă organizată la sediul Primăriei Capitalei, că analizează propunerea de majorare a tarifelor STB. Edilul a precizat că o eventuală scumpire trebuie aprobată de Consiliul General al Municipiului București.

Primarul general a explicat că solicitarea de majorare nu este una nouă. Aceasta a fost susținută în ultimul an și jumătate de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov (ADITPBI) și de Adunarea Generală a Acționarilor STB.

Totuși, Ciprian Ciucu consideră că societatea trebuie să demonstreze mai întâi că poate fi redresată printr-un program de restructurare.

El a precizat că va lua în calcul scumpirea numai după ce va vedea măsuri concrete de reorganizare și un plan credibil pentru salvarea companiei.

„Această majorare a fost cerută de un an şi jumătate de ADITPBI. A fost cerută de AGA a STB. Domnul Borza cere acelaşi lucru. În acest moment încă evaluez. (…) Voi fi de acord cu creşterea biletului doar în momentul în care o să văd că începe o restructurare semnificativă.

Dacă voi fi convins, prin planul pe care îl va propune, că STB poate fi salvată, atunci, la un moment dat, ne vom gândi dacă vom creşte tariful”, a spus edilul general.

Remus Borza consideră că biletul STB trebuie să coste 5 lei pentru evitarea falimentului

Administratorul judiciar al STB, Remus Borza, susține că actualul tarif de 3 lei nu mai acoperă cheltuielile societății. Acesta a identificat mai multe cauze pentru situația financiară dificilă.

Printre problemele menționate se numără contractul colectiv de muncă, achizițiile considerate supradimensionate și subfinanțarea generată de politica tarifară și de gratuitățile acordate.

Borza a atras atenția și asupra creșterii costurilor cu energia, combustibilul și salariile. În opinia sa, un bilet de 5 lei reprezintă o majorare necesară pentru menținerea activității STB.

Acesta a explicat că societatea nu urmărește obținerea unor profituri suplimentare prin scumpire. Măsura ar trebui să contribuie la evitarea falimentului.

„Nu mai putem supravieţui cu 3 lei titlul de călătorie. (…) Ni se pare un 5 lei mai mult decât rezonabil şi de bun simţ, la creşterile galopante pe zona de energie, pe zona de combustibil, pe inflaţie şi salariul minim. (…)

Nu o să ne îmbogăţim nici cu 5 lei. Doar că va face diferenţa între a ne salva şi a ne duce direct în faliment. Nu mai e sustenabil acest tarif de 3 lei”, a susținut el.

Remus Borza propune eliminarea gratuității STB pentru pensionarii cu venituri mai mari

Administratorul judiciar a criticat și sistemul actual de gratuități pentru transportul public. Potrivit acestuia, aproximativ 500.000 de pensionari beneficiază de călătorii gratuite cu STB.

Această facilitate generează pierderi anuale de 228 de milioane de lei, conform datelor prezentate de Remus Borza.

El propune păstrarea gratuității pentru pensionarii cu venituri sub pragul de 3.000-3.500 de lei. În această variantă, numărul beneficiarilor ar scădea la aproximativ 220.000-260.000 de persoane.

Borza consideră că pensionarii cu venituri ridicate ar trebui să achite călătoriile. Acesta a invocat diferențele dintre nivelul pensiilor și capacitatea financiară a locuitorilor Capitalei.

„Să terminăm cu populismul ăsta deşănţat, pentru că nu face bine. Totuşi, suntem în Bucureşti, un sătuc cu mulţi milionari şi cu cele mai mari pensii în plată. Sigur că pomana e bună, nimeni nu zice ‘nu’, nici măcar milionarii. Suntem un oraş cu 61.000 de euro PIB per capita, de trei ori mai mare decât media la nivel naţional.

Deci, unii ar putea să bage mâna în buzunar să scoată trei sau cinci lei sau cât va hotărî Consiliul General. La fel şi cu gratuităţile. Pensionari cu pensii în plată de 10, 20, 30 de mii – că ştiţi că avem pensii speciale şi cu 50.000 – cred că pot să scoată bănuţul, mai ales că suntem decenţi cu preţurile”, a afirmat el.

Ciprian Ciucu promite o analiză serioasă a gratuităților acordate pensionarilor și angajaților Primăriei

Întrebat despre propunerea de eliminare a unor facilități pentru pensionari și angajații Primăriei Capitalei, Ciprian Ciucu a declarat că va analiza măsurile cu seriozitate.

Edilul a precizat că modificările trebuie să fie corecte pentru beneficiari. Totodată, acestea nu trebuie să transforme transportul public într-un serviciu greu accesibil pentru populație.

„Cu mare seriozitate. Vom evalua propunerea pe care o face, dar va fi o propunere corectă pentru pensionari”, a precizat Ciucu.

Primarul general a explicat că serviciile publice trebuie să respecte două condiții financiare. Costurile trebuie să fie suportabile atât pentru călători, cât și pentru bugetul municipalității.

Ciucu a atras atenția că Primăria Capitalei suportă o parte importantă din subvențiile acordate STB și Termoenergetica. Potrivit acestuia, aproximativ trei sferturi din banii primiți de la Guvern ajung să finanțeze aceste două servicii.

El a anunțat că intenționează să discute problema și cu ministrul Energiei.

„Prima condiţie a unui serviciu public, ca să existe, trebuie să fie sustenabil bugetar, să fie suportabil de către primărie. Avem o dată o suportabilitate care trebuie să fie la nivelul populaţiei, în ceea ce priveşte costul titlului de călătorie, dar ai nevoie şi de o suportabilitate bugetară.

Această primărie dă 3 pătrimi din banii pe care îi ia de la guvern pe subvenţia la STB şi Termoenergetica. Şi o să-i cer o întâlnire domnului ministru al energiei pe acest subiect. Când dai între 2 şi 3 pătrimi din bani, tu nu mai eşti o agenţie de dezvoltare, ci eşti o agenţie de plăţi”, a spus primarul Capitalei.

Primăria Capitalei are trei obiective, iar redresarea financiară a STB face parte din plan

Ciprian Ciucu a prezentat și principalele obiective pe care și le-a stabilit pentru mandatul său. Primul este echilibrarea bugetului municipalității, iar situația financiară a STB face parte din acest demers.

Celelalte două obiective vizează finalizarea cât mai rapidă a șantierelor deja începute și pregătirea viitoarelor lucrări publice. Edilul a precizat că dorește ca municipalitatea să dispună de bani pentru aceste investiții.

În privința gratuităților, Ciucu a insistat că eventualele modificări nu trebuie să afecteze accesibilitatea transportului public.

El a invocat și concurența reprezentată de serviciile de transport alternativ, în special de platformele Uber.

Primarul a susținut că șoferii din alte județe pot activa în București, în timp ce șoferii bucureșteni nu beneficiază de aceleași condiții în alte orașe.

„În ceea ce priveşte diferitele gratuităţi, ele vor fi corecte, adică nu o să împovărăm, pentru că noi trebuie să avem grijă şi la suportabilitatea populaţiei ca să folosească transportul în comun. (..) Vă aduc aminte că în Bucureşti funcţionează şi este în competiţie directă cu STB Uber-ul din toată ţara. Tu îţi înmatriculezi maşina în Călăraşi sau din Iaşi şi faci Uber în Bucureşti.

Dacă ai fi din Bucureşti, n-am niciun fel de problemă cu tine, dar dacă eşti din altă parte, bucureşteanul nu poate să facă Uber în Timişoara, în Braşov, în Cluj. Inclusiv aici, evident, afectează în ceea ce priveşte această piaţă de transport faptul că foarte mulţi din afară Bucureştiului fac Uber în Bucureşti”, a explicat Ciucu.

Biletele STB sunt mai ieftine decât în alte orașe europene și din România

Remus Borza a comparat tarifele practicate în București cu cele din alte orașe europene. Potrivit acestuia, Capitala are unul dintre cele mai mici prețuri pentru transportul public din Europa.

El a oferit exemple din Ungaria și Austria. O călătorie cu transportul public ar costa echivalentul a 7 lei în Ungaria și 17 lei la Viena.

Și în alte orașe din România tarifele sunt mai mari decât în București. La Oradea, o călătorie costă 4 lei, în timp ce la Brașov și Timișoara ajunge la 5 lei. În Cluj-Napoca, tariful este de 7 lei.

În același timp, costurile reale de operare sunt considerabil mai mari decât prețul plătit de călători. Datele recunoscute de TPBI indică un cost de 28 de lei pentru un kilometru parcurs de tramvai.

Pentru troleibuze, costul este de 18 lei pe kilometru, iar pentru autobuze ajunge la 14 lei.

Potrivit informațiilor prezentate, 32% dintre călători nu achită tariful de transport. De asemenea, TPBI are restanțe de 247 de milioane de lei pentru serviciile prestate de STB anul trecut.