Marţi, 20 octombrie, Comisia Europeană a transmis că a demarat proceduri de infringement împotriva Ciprului şi Maltei, prin trimiterea unor scrisori de punere în întârziere. Motivul: programele acestor state de acordare a cetăţeniei pentru investitori, programe denumite şi „paşapoarte de aur”, transmite Reuters.
Într-un comunicat de presă, Executivul comunitar a precizat că a luat decizia de a demara procedura de infringement pentru că cele două state membre au acordat naţionalitatea, şi în consecinţă cetăţenia UE, în schimbul unor plăţi sau investiţi pre-determinate fără o legătură adevărată cu ţara respectivă.
„Guvernele cipriot şi maltez au la dispoziţie două luni pentru a răspunde la aceste scrisori de punere în întârziere”, a precizat Comisia Europeană. Dacă cele două ţări nu oferă răspunsuri satisfăcătoare sau nu îşi modifică legislaţia, situaţia ar putea escalada, a mai transmis instituţia europeană, potrivit Agerpres.
„Nu poate exista o verigă slabă în eforturile UE de a combate corupţia şi spălarea de bani. Paşapoartele UE nu pot fi de vânzare”, a declarat la rândul său Vera Jourova, vicepreşedintele Comisiei Europene.
Executivul comunitar subliniază că schemele de acordare a cetăţeniei investitorilor permit unei persoane să dobândească naţionalitatea pe baza unei singure plăţi sau investiţii. Aceste scheme diferă de schemele de acordare a permisului de rezidenţă (sau „vizele de aur”), care permit unor cetăţeni ai unor terţe ţări, care dobândesc un permis de rezidenţă pentru a trăi într-o ţară membră a UE.
Comisia Europeană, nemulţumită şi de planul României privind energia şi schimbările climatice
Conform celor transmise de reprezentanţii Greenpeace România, Planul Naţional al României privind Energia şi Schimbările Climatice 2021-2030 a fost penalizat de Comisia Europeană. Reprezentanții argumentează că planul a fost considerat de către forul european drept incomplet și lipsit de ambiţie.
„Pe 14 octombrie, Comisia Europeană a trimis României o analiză a Planului Naţional al României privind Energia şi Schimbările Climatice 2021-2030 (PNIESC). Planul este documentul care defineşte modul în care România va acţiona în domeniul energiei în următorul deceniu, în contextul unei crize climatice globale. Comisia Europeană spune despre documentul final al PNIESC că este incomplet, lipsit de ambiţie, lacunar în puncte critice, unde România ar trebui să-şi arate determinarea de a se desprinde de utilizarea combustibililor fosili. Comisia sesizează lipsa de ambiţie a României în ceea ce priveşte ţinta pe energie regenerabilă.
România continuă să susţină o ţinta scăzută, de 30,7%, deşi potenţialul de energie regenerabilă este mult mai mare. Conform calculelor, ţara noastră ar fi putut atinge până în 2030 o ţintă pentru energie regenerabilă de 34%. În plus, analiza remarcă faptul că lipsesc strategiile de dezvoltare, calendarul de lucru, impactul aşteptat şi resursele financiare pentru a susţine politici publice şi măsuri concrete în vederea tranziţiei către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor”, susțin activiştii de mediu.
