Întrebat de valoarea împrumutului internaţional, Vassos Shiarly a afirmat că este dificil de estimat în acest moment, dar a dat exemplul Spaniei, unde suma necesară recapitalizării sistemului bancar a fost iniţial estimată la 50 miliarde de euro, dar în final împrumutul acordat de zona euro a ajuns la 100 miliarde de euro, chiar dacă suma finală va fi probabil mai mică.

Ciprul, stat membru al zonei euro, cu un Produs Intern Brut de doar 17 miliarde de euro, a cerut în iunie ajutor pentru salvarea celor mai mari bănci ale sale, expuse puternic la datoria Greciei. Discuţiile cu reprezentanţii UE, BCE şi FMI nu au fost până acum încununate de succes.

Încă nu se ştie exact valoarea pachetului de asistenţă financiară solicitat de Cipru, unii analişti apreciind că Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană vor acorda insulei un ajutor financiar de 10 miliarde de euro. Reprezentanţii creditorilor internaţionali cer Ciprului reducerea salariilor şi a pensiilor, reformarea sistemului de pensii şi privatizări.

Deşi poartă discuţii cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană, Ciprul a solicitat anterior şi Rusiei un împrumut, bazându-se pe relaţiile economice strânse dintre cele două ţări. Rusia a acordat deja Ciprului un împrumut de 2,5 miliarde de euro, la finele lui 2011.

Dificultăţile cu care se confruntă băncile din Cipru nu sunt cauzate numai de expunerea lor la Grecia, ci şi de presiunile ridicate asupra calităţii activelor, din cauza deţinerilor de obligaţiuni suverane elene, şi de dificultăţile macroeconomice interne, susţin analiştii. Principalele bănci din Cipru sunt prezente şi în România.

SURSA: Agerpres