Circa 10.000 locuri de muncă vacante au fost anunţate, în medie, cam în fiecare lună a anului 2013, de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), în baza informaţiilor primite de la agenţii economici, iar rata a şomajului ANOFM a oscilat în jur de 5%, nivelul maxim (5,66%) fiind atins în ianuarie.
În luna septembrie, Institutul Naţional de Statistică a comunicat, ca în fiecare an, populaţia activă civilă, la nivel naţional. Faţă de 1 ianuarie 2012, la începutul anului curent, exista un plus de 236.900 persoane, ceea ce a impus recalcularea de către ANOFM a ratei şomajului pentru o populaţie activă civilă de 9.063.400 persoane, valorile rezultate fiind sensibil mai mici. De pildă, recalcularea pentru ianuarie a coborât rata şomajului de la 5,82% la 5,66%, iar pentru august la 4,89% (faţă de 5,03%).
În acelaşi timp, rata şomajului estimată de INS a fost permanent peste nivelul celei înregistrate de ANOFM. De pildă, în august – 7,5% (INS) faţă de 4,89% (ANOFM), iar specialiştii au explicat valorile diferite ale indicatorilor statistici privind şomajul prin metodologiile de calcul utilizate.
INS calculează şomajul conform criteriilor Biroului Internaţional al Muncii (BIM) şi măsoară numărul total de şomeri dintr-o ţară, indicatorul fiind ‘folosit în comparaţiile internaţionale, nu numai în cele europene, pentru că toate statele UE şi, probabil, încă alte o sută, respectă aceleaşi recomandări, inclusiv standarde de calitate’, a afirmat Lavinia Bălteanu, directorul Direcţiei ‘Indicatori de calcul privind populaţia şi migraţia’ din cadrul Institutului Naţional de Statistică.
În cazul şomerilor înregistraţi de ANOFM, indicatorul ‘rata şomajului’ este definit prin Legea nr. 76/2002 şi ‘are o sferă de cuprindere mai limitată, fiind vorba doar despre acele persoane care se adresează serviciului public de ocupare în vederea luării în evidenţă’, a adăugat Lavinia Bălteanu, precizând că în august 2013 numărul şomerilor din România era de 744.000 – conform definiţiei internaţionale, iar al celor înregistraţi de ANOFM – 443.000. În consecinţă, şi rata şomajului a fost diferită.
Cele două seturi de indicatori statistici (şomajul lunar conform definiţiei internaţionale şi şomajul înregistrat) nu sunt comparabile deoarece sursele de date, metodele de măsurare, conceptele, definiţiile şi sfera de cuprindere sunt diferite. Analiza datelor din ambele serii, însă, oferă o imagine completă şi reală asupra pieţei româneşti a forţei de muncă.
Numărul locurilor de muncă vacante anunţate de agenţii economici şi centralizate la nivel naţional de ANOFM s-a situat la cel mai scăzut nivel (2.120) în prima săptămână din ianuarie, iar vârful a fost atins în perioada 30 mai – 5 iunie (13.066), dar în mod constant în judeţul Cluj au fost cele mai multe posturi libere.
Bucureştiul a oferit în medie 700 – 800 joburi pe săptămână, în intervalul 28 februarie – 7 martie înregistrându-se însă o înjumătăţire, până la 394. La data de 2 decembrie, când la nivel naţional a avut loc o reducere cu 37,28% a ofertei de muncă, în Bucureşti existau 1.477 posturi libere.
Pentru a beneficia de indemnizaţia de şomaj, 52.101 absolvenţi s-au înregistrat la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă din raza de domiciliu sau de reşedinţă, de la 1 ianuarie şi până la 13 august 2013. Potrivit legii, absolvenţii care, într-o perioadă de 60 de zile de la absolvire, nu reuşesc să se încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale, beneficiază de indemnizaţie de şomaj de 250 lei, pe o perioadă de şase luni. Nu au beneficiat de indemnizaţie de şomaj absolvenţii licenţiaţi ai facultăţilor de medicină, medicină dentară şi farmacie care, la data solicitării dreptului, au promovat concursul naţional de rezidenţiat pe locuri sau pe posturi, conform Legii nr. 250/19 iulie 2013, publicată în ‘Monitorul Oficial’ nr. 457 din 24 iulie 2013.
Pentru absolvenţi, în fiecare toamnă, ANOFM organizează o bursă a locurilor de muncă. Anul acesta, în septembrie, pentru o ofertă de 23.310 posturi au concurat 32.425 de tineri. La Bursa Generală din primăvară, 48.939 de vizitatori şi-au depus CV-urile pentru 25.407 locuri de muncă. Au fost selectate în vederea încadrării 19.147 persoane, iar 7.738 dintre acestea au obţinut un loc de muncă, conform rezultatelor înregistrate la o lună de la desfăşurarea acţiunii, respectiv, luna mai.
Un fenomen de dată recentă este faptul că, pentru unele dintre cele mai mai căutate meserii, de exemplu, analist servicii client, programator sau confecţioner-asamblor articole din textile, datorită deficitului cronic de mână de lucru, angajatorii nu mai cer experienţă profesională. Astfel, din cele 7.843 locuri de muncă pe care, la 23 decembrie, ANOFM le anunţa ca fiind vacante, pentru 63,74% angajatorii nu solicitau niciun fel de experienţă profesională, procentaje apropiate menţinându-se atât în cazul persoanelor cu studii superioare (60,39%), cât şi al celor cu studii medii, profesionale şi al lucrătorilor necalificaţi (64,24%).
Pe de altă parte, din ianuarie şi până la sfârşitul anului 2013, ANOFM a derulat 1.911 programe de formare profesională pentru un număr de 39.189 persoane, care au beneficiat, conform legii, de servicii de formare profesională gratuite, organizate de agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă şi agenţia municipiului Bucureşti.
Pentru creşterea calităţii şi eficienţei serviciilor furnizate românilor din ţară şi din străinătate, ANOFM a derulat şi finalizat în 2013 o serie de proiecte cofinanţate prin Programul Operaţional Sectorial ‘Dezvoltarea Resurselor Umane’ (POSDRU) care au făcut posibilă punerea în funcţiune a primului Call Center al Serviciului Public de Ocupare (SPO) din România (021/4444-000), dar şi o prezenţă activă pe Facebook şi Twitter.
Cu fonduri europene nerambursabile şi parteneri spanioli, între care şi Asociaţia Hispano-Română din Castilla-La Mancha, ANOFM şi-a crescut gradul de vizibilitate de la 39,8% la 99,4% pe parcursul derulării proiectului ‘Fii informat!’
‘În Spania, există deja o comunitate foarte mare de lucrători români, iar în România sunt mulţi cei care doresc să muncească în Spania, dar nu numai acolo. Prin acest proiect, ANOFM şi structurile sale teritoriale au urmărit o creştere a vizibilităţii serviciilor SPO, a calităţii acestora, precum şi a eficienţei instituţiei prin informarea cetăţenilor români aflaţi în căutarea unui loc de muncă sau care desfăşoară o activitate lucrativă în Spaţiul Economic European’, a spus purtătorul de cuvânt al ANOFM, Liliana Bogdan.
În alt proiect european pe resurse umane – ‘Comunicare personalizată cu grupurile-ţintă ale SPO’, respectiv şomeri şi angajatori, ANOFM a beneficiat de sprijinul direct al Pole Emploi, instituţia franceză corespondentă, permiţându-i elaborarea curiculei de formare a funcţionarilor publici români, prin intermediul unui transfer de know-how şi bune practici.
‘Proiectul derulat de ANOFM este unul de succes, important pentru România, mai ales în perioada dificilă pe care o traversează acum, când, în economie, au loc procese rapide care impun crearea de plus-valoare prin inteligenţă şi inovare. Pentru a face faţă transformărilor, este nevoie ca forţa de muncă din România să intre într-un proces de recalificare, de obţinere de noi competenţe, iar ANOFM are nevoie de angajaţi eficienţi. În condiţiile în care, în ultimii ani, funcţionarii publici din administraţia centrală şi locală nu prea au beneficiat de cursuri de pregătire profesională, datorită acestui proiect, angajaţii ANOFM au avut acces la o pregătire superioară, sub auspiciile Franţei’, a declarat ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu.
Astfel, ANOFM a devenit prima instituţie publică din România care şi-a instruit angajaţii care lucrează cu publicul pentru a comunica personalizat şi pozitiv cu şomerii şi cu angajatorii.
În cadrul colaborării româno-franceze, împreună cu serviciul public de ocupare francez pentru regiunea Rhone-Alpes (Pole Emploi) şi cu finanţare europeană, a fost implementat în toate agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă un sistem informatic integrat pentru gestionarea eficientă a resurselor în vederea îmbunătăţirii calităţii serviciilor oferite de ANOFM persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă în străinătate.
‘Ceea ce contează la angajare nu este naţionalitatea ci existenţa documentelor legale şi a calificării cerute. Selecţia nu se face deci în funcţie de naţionalitate! Piaţa muncii în Franţa este, într-un fel, contradictorie: există 3 milioane de şomeri, dar angajatorii nu găsesc persoane cu competenţele de care au nevoie. Meseriile pentru care nu există ofertă adecvată sunt cele de calificare înaltă din informatică, biotehnologie, dar şi din sectorul hotelier şi al alimentaţiei publice, de pildă pentru restaurante. Există deci oportunităţi de angajare şi pentru români, dacă asta doriţi să ştiţi’, a declarat directorul adjunct al Direcţiei Regionale Rhone-Alpes a Pole Emploi, Jean Philippe Turcotti.
Secretarul de stat în Ministerul Muncii, Codrin Scutaru, este de părere că emigranţii români reprezintă o resursă de dezvoltare pentru ţara în care aceştia trăiesc şi lucrează, iar societatea respectivă ‘ştie sau trebuie să îi aprecieze’.
Cu doar câteva zile înainte de momentul ridicării restricţiilor de pe piaţa muncii din cele nouă state membre care au menţinut astfel de măsuri pentru lucrătorii români şi bulgari, reprezentantul Ministerului Muncii a remarcat că ‘îngrijorarea autorităţilor din unele state pare să se amplifice, fără să existe motive pentru acest lucru’.
În încheiere, secretarul de stat Codrin Scutaru a apreciat că ‘drumul european pe care ne aflăm cu toţi ne oferă tuturor aceleaşi drepturi şi obligaţii, iar ridicarea restricţiilor de la 1 ianuarie 2014 este ultimul pas în a restabili echilibrul în acest sens’. AGERPRES