Pentru luna septembrie 2002 nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei este de 25,6 % pe an.

GUVERNATORUL BANCII NATIONALE A ROMANIEI, MUGUR ISARESCU

Bucuresti, 2 septembrie 2002.
Nr. 34.
Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor
Ministerul Sanatatii si Familiei
Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor
Ordinul nr. 230/30 mai 2002 al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, nr. 457/21 iunie 2002 al ministrului sanatatii si familiei si 76/30 iulie 2002 al presedintelui Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor pentru aprobarea Normei
privind denumirile sub care se vinde si conditiile de calitate ale laptelui de consum
Ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor, ministrul sanatatii si familiei si presedintele Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor,
avand in vedere prevederile art. 34 alin. (1) lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea productiei, circulatiei si comercializarii alimentelor, aprobata si modificata prin Legea nr. 57/2002,
in temeiul prevederilor Hotararii Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Hotararii Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii si Familiei, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Hotararii Guvernului nr. 166/2001 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, cu modificarile ulterioare,
vazand Referatul de aprobare a Normei privind denumirile sub care se vinde si conditiile de calitate ale laptelui de consum nr. 168.594 din 23 aprilie 2002 al Directiei politici si strategii alimentare,
emit urmatorul ordin:

Art. 1. – Se aproba Norma privind denumirile sub care se vinde si conditiile de calitate ale laptelui de consum, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.
Art. 2. – La data intrarii in vigoare a prevederilor prezentului ordin se abroga orice dispozitii contrare cu privire la laptele de consum destinat comercializarii.
Art. 3. – Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor prin directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene si a municipiului Bucuresti, Ministerul Sanatatii si Familiei, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor si agentii economici care desfasoara activitati de producere si comercializare a laptelui de consum vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 4. – Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si va intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2004, iar prevederile lit. a) si c) ale art. 4 din anexa la prezentul ordin se aplica incepand cu data de 1 ianuarie 2005.

     Ministrul agriculturii,     Ministrul sanatatii
     alimentatiei si padurilor,     si familiei,
     Ilie Sarbu     Daniela Bartos

Presedintele Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, Rovana Plumb, secretar de stat

ANEXA

NORMA
privind denumirile sub care se vinde si conditiile de calitate ale laptelui de consum

Art. 1. – (1) Prezenta norma stabileste denumirile sub care se vinde si conditiile de calitate ale laptelui de consum destinat comercializarii, fara a prejudicia masurile de protectie a sanatatii publice.
(2) In sensul prezentei norme se definesc:
a) lapte – produsul obtinut prin mulgerea uneia sau mai multor vaci;
b) lapte de consum – produsele la care se face referire in art. 3, destinate a fi livrate in aceasta stare consumatorilor;
c) continut de grasime – raportul masa/masa al partii de grasime din lapte per o suta parti de lapte analizat;
d) continut de proteina – raportul masa/masa al partii de proteine din lapte, obtinuta prin multiplicarea cu 6,38 a continutului de azot total din lapte, exprimat procentual in masa, per o suta parti de lapte analizat.
Art. 2. – (1) Laptele de consum trebuie sa indeplineasca normele sanitare si sanitare veterinare in vigoare, precum si cerintele din prezenta norma, pentru a fi livrat sau vandut consumatorului final, direct sau prin intermediul restaurantelor, spitalelor, cantinelor sau al altor agenti economici care prepara si furnizeaza hrana pentru populatie. Acelasi regim se aplica si in scopul oferirii cu titlu gratuit a acestor produse de catre agentii economici, asociatii sau fundatii.
(2) Denumirile sub care se vand aceste produse sunt cele prevazute in art. 3. Aceste denumiri se folosesc numai pentru produsele la care se refera acest articol, fara a prejudicia intrebuintarea lor in denumiri compuse.
(3) Informarea consumatorilor privind natura si compozitia produselor este obligatorie in orice caz in care omiterea acestor informatii ar putea determina confuzii.
Art. 3. – (1) Produsele urmatoare sunt considerate lapte de consum:
a) lapte integral – lapte tratat termic care, in functie de continutul de grasime, indeplineste una dintre cerintele urmatoare:
– lapte integral standardizat – lapte cu un continut de grasime de cel putin 3,5% (masa/masa). Totusi se poate stabili o categorie suplimentara de lapte integral, cu continutul de grasime egal sau mai mare de 4% (masa/masa)*);
– lapte integral nestandardizat – lapte cu un continut de grasime care nu a fost modificat dupa mulgere, prin adaugare sau extragere de grasimi lactate ori prin amestecare cu lapte al carui continut natural de grasime a fost modificat. Totusi continutul de grasime nu poate fi mai mic de 3,5% (masa/masa);
b) lapte semidegresat – lapte tratat termic al carui continut de grasime a fost redus la cel putin 1,5% (masa/masa) si cel mult 1,8% (masa/masa)**);
c) lapte degresat – lapte tratat termic al carui continut de grasime a fost redus la maximum 0,5% (masa/masa).
(2) Se admit numai urmatoarele modificari, fara a prejudicia prevederile alin. (1) lit. a) a doua liniuta:
a) modificarea continutului natural de grasime prin extragerea sau adaugarea de smantana sau lapte integral, semidegresat sau degresat, in scopul realizarii continutului de grasime prevazut in specificatia tehnica pentru laptele de consum;
b) imbogatirea laptelui in proteine lactice, saruri minerale sau vitamine;
c) reducerea continutului de lactoza prin conversia in glucoza si galactoza.
(3) Modificarile compozitiei laptelui, prevazute la alin. (2) lit. b) si c), sunt permise numai daca sunt inscrise pe ambalajul produsului vizibil si lizibil si intr-o forma care sa nu permita stergerea. Totusi aceste indicatii nu inlocuiesc obligatia privind etichetarea nutritionala prevazuta de legislatia in vigoare. Daca se adauga proteine, continutul de proteina al laptelui imbogatit trebuie sa fie egal sau mai mare de 3,8% (masa/masa).
(4) Modificarile compozitiei laptelui prevazute la alin. (2) lit. b) si c) sunt permise numai cu respectarea reglementarilor in vigoare ale Ministerului Sanatatii si Familiei.
Art. 4. – Laptele de consum trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa aiba un punct de inghet apropiat de media punctelor de inghet pentru laptele materie prima, inregistrata in zona de origine a colectarii laptelui;
b) sa aiba densitatea egala sau mai mare de 1.028 grame/litru de lapte cu 3,5% (masa/masa) grasime la temperatura de 20oC sau densitatea echivalenta pentru laptele cu un continut de grasime diferit;
c) sa contina minimum 2,9% (masa/masa) proteina pentru laptele cu 3,5% (masa/masa) grasime sau un continut de proteina echivalent pentru laptele cu un continut de grasime diferit.
Art. 5. – Produsele fabricate, prelucrate sau importate in Romania pentru vanzare ca lapte de consum trebuie sa indeplineasca prevederile prezentei norme.r
Art. 6. – Etichetarea laptelui de consum se face conform reglementarilor legale in vigoare privind etichetarea. Suplimentar se inscriu urmatoarele mentiuni obligatorii:r
a) continutul de grasime, exprimat in procente;r
b) procedeul de tratament termic utilizat (pasteurizat, sterilizat, ultrapasteurizat) – se admit prescurtari de tipul „past.”, „UHT”;r
c) pentru laptele pasteurizat se va mentiona: „A se pastra la temperatura de 2-4oC”;r
d) pentru laptele si produsele lactate care nu provin de la specia bovine trebuie specificata specia de la care provin;r
e) modificarile de compozitie, conform precizarilor art. 3 alin. (2) lit. b) si c).r
Art. 7. – Agentii economici care produc si comercializeaza lapte de consum au obligatia de a inregistra cantitatile livrate, cu parametrii mentionati la art. 4, si de a le transmite directiilor generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene si a municipiului Bucuresti, in raza carora sunt situate unitatile de productie, cu respectarea prevederilor art. 8.r
Art. 8. – Monitorizarea incadrarii in parametrii mentionati la art. 4 se face de catre reprezentantii Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor imputerniciti cu supravegherea si controlul agentilor economici care produc produse alimentare destinate comercializarii, astfel:r
– incepand cu 1 ianuarie 2004, pentru parametrii grasime si densitate;r
– incepand cu 1 ianuarie 2005, pentru continutul proteic si punctul de inghet.r
Art. 9. – Respectarea prevederilor prezentei norme se verifica de catre autoritatile competente pentru executarea controlului oficial al alimentelor, stabilite la art. 38 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea productiei, circulatiei si comercializarii alimentelor, aprobata si modificata prin Legea nr. 57/2002, iar sanctiunile pentru nerespectarea prezentei norme se aplica conform art. 41, 42 si 43 ale sectiunii a 4-a din aceeasi ordonanta de urgenta.r
r
_____________r
*) In aceasta categorie se pot include pana la data de 1 ianuarie 2006 si alte sortimente de lapte integral standardizat cu peste 3% grasime inclusiv, conform specificatiilor tehnice de produs.r
**) In aceasta categorie se pot include pana la data de 1 ianuarie 2006 si sortimentele de lapte de consum cu un continut de grasime cuprins intre 2% si 2,8% inclusiv.r
r
Ordin nr. 236/22 august 2002 al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si nr. 2.984/28 august 2002 al presedintelui Colegiului Medicilor din Romania privind modificarea si completarea anexelor nr. 1, 4a), 14, 15, 21, 22 si 25 la Ordinul presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si al presedintelui Colegiului Medicilor din Romania nr. 630/4.234/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale spitalicesti, ingrijirilor la domiciliu, serviciilor de urgenta prespitalicesti si altor tipuri de transport medical, precum si a serviciilor de recuperare-reabilitare a sanatatii, in cadrul sistemului asigurarilor sociale de sanatater
r
Presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si presedintele Colegiului Medicilor din Romania,r
in temeiul prevederilor:r
– Legii asigurarilor sociale de sanatate nr. 145/1997, cu modificarile si completarile ulterioare;r
– Legii nr. 74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Medicilor din Romania, cu modificarile si completarile ulterioare;r
– art. 18 lit. h) din Statutul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 154 din 29 martie 2001, aprobat prin Ordinul presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 37/2001, cu modificarile si completarile ulterioare;r
– Hotararii Guvernului nr. 1.330/2001 pentru aprobarea Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale spitalicesti, ingrijirilor la domiciliu, serviciilor de urgenta prespitalicesti si altor tipuri de transport medical, precum si a serviciilor de recuperare-reabilitare a sanatatii, in cadrul sistemului asigurarilor sociale de sanatate, cu modificarile si completarile ulterioare,r
emit urmatorul ordin:r
r
Art. I. – Anexele nr. 1, 4a), 14, 15, 21, 22 si 25 la Ordinul presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si al presedintelui Colegiului Medicilor din Romania nr. 630/4.234/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale spitalicesti, ingrijirilor la domiciliu, serviciilor de urgenta prespitalicesti si altor tipuri de transport medical, precum si a serviciilor de recuperare-reabilitare a sanatatii, in cadrul sistemului asigurarilor sociale de sanatate, se modifica si se completeaza astfel:r
1. Liniuta a 6-a de la litera a) a alineatului (1) al articolului 4 din anexa nr. 1 va avea urmatorul cuprins:r
„- numar de personal, pe categorii, pentru personalul care isi desfasoara activitatea in dispensare TBC, laboratoare de sanatate mintala – stationar de zi, structuri de primire urgente si cabinete stomatologice pentru servicii de urgenta;”r
2. Liniuta a 2-a de la litera a) a articolului 5 din anexa nr. 1 va avea urmatorul cuprins:r
„- durata optima de spitalizare se stabileste de catre comisiile de specialitate ale Ministerului Sanatatii si Familiei, pe sectii, si este valabila pentru toate categoriile de spitale. Pentru sectiile/spitalele de psihiatrie cronici cu internari obligatorii pentru bolnavii psihici incadrati la art. 105 si 114 din Codul penal si cele dispuse prin ordonanta procurorului pe timpul judecarii sau urmaririi penale, precum si pentru bolnavii care necesita asistenta medicala spitaliceasca de lunga durata (ani) se ia in considerare durata de spitalizare efectiv realizata in anul precedent;”r
3. Litera e) a articolului 5 din anexa nr. 1 va avea urmatorul cuprins:r
„e) suma pentru serviciile medicale efectuate in dispensare TBC, laboratoare de sanatate mintala – stationar de zi, structuri de primire urgente si cabinete stomatologice pentru servicii de urgenta, formata din:r
– suma corespunzatoare incadrarii personalului prevazut sa isi desfasoare activitatea in aceste structuri, tinandu-se seama de toate drepturile salariale acordate de lege, la care se adauga contributii ce revin ca obligatie de plata spitalului;r
– suma reprezentand cheltuielile de intretinere si functionare ale acestor structuri, determinata ca o cota-parte din cheltuielile totale de intretinere si functionare ale spitalului, inregistrate in anul precedent, si corectata cu procentul de inflatie prognozat pentru anul 2002. Aceasta cota se calculeaza ca raport intre cheltuielile de personal necesare pentru structurile mai sus mentionate si totalul cheltuielilor de personal pe spital estimate pentru anul curent;”r
4. La articolul 5 din anexa nr. 1 se introduce litera k) cu urmatorul cuprins:r
„k) sume pentru plata cheltuielilor de personal pentru personalul din activitatea de cercetare incadrat cu contract de munca in spital.”r
5. Litera a) a articolului 7 din anexa nr. 1 va avea urmatorul cuprins:r
„a) serviciile medicale pentru care plata se face pe baza de tarif pe zi de spitalizare se deconteaza in functie de numarul de cazuri externate realizat in limita numarului de cazuri contractat si de durata optima de spitalizare.r
In cazul spitalelor/sectiilor de psihiatrie cronici cu internari obligatorii pentru bolnavii psihici incadrati la art. 105 si 114 din Codul penal si cele dispuse prin ordonanta procurorului pe timpul judecarii sau urmaririi penale, precum si pentru bolnavii care necesita asistenta medicala spitaliceasca de lunga durata (ani), recuperare pediatrica – distrofici si TBC, serviciile medicale spitalicesti se deconteaza lunar de catre casele de asigurari de sanatate in functie de numarul de zile de spitalizare efectiv realizat in luna pentru care se face decontarea si de tarifele aferente tipului de spital conform anexei nr. 4a) la ordin. Numarul de zile de spitalizare efectiv realizat se calculeaza in limita numarului de internari contractate si a duratei optime de spitalizare, prevazute pentru TBC si recuperare pediatrica – distrofici.r
Trimestrial se fac regularizari si decontari, tinandu-se seama de cazurile de spitalizare externate si cele contractate.r
In situatia in care numarul de cazuri externate este mai mare decat numarul cazurilor contractate, casele de asigurari de sanatate pot accepta la decontare aceasta depasire daca spitalul/sectiile au luat decizia de crestere a numarului de internari, dupa epuizarea posibilitatii de inscriere pe listele de asteptare a cazurilor programabile, si daca cresterea numarului de cazuri realizate se regaseste in reducerea numarului de cazuri contractate din alte spitale/sectii din judetul respectiv, iar aceasta depasire se incadreaza in fondurile alocate asistentei medicale spitalicesti la nivelul caselor de asigurari de sanatate respective.r
In centrele universitare casele de asigurari de sanatate cu care spitalele au contracte incheiate pot accepta la decontare, in cazuri justificate, un numar mai mare de cazuri externate decat cel contractat, cu pana la 5%, dupa analiza si acceptarea unor depasiri conform alineatului anterior.r
La stabilirea numarului de cazuri externate se ia in calcul si numarul celor care au fost internati si apoi transferati in alte spitale, situatie in care durata de spitalizare acceptata la decontare este de maximum 3 zile.r
In situatia in care suma aferenta depasirii duratei optime de spitalizare pe o sectie nu este compensata de suma corespunzatoare reducerii duratei optime de spitalizare la celelalte sectii, casele de asigurari de sanatate pot deconta diferenta ce nu a fost compensata daca depasirea este justificata si se incadreaza in fondurile alocate asistentei medicale spitalicesti la nivelul casei de asigurari de sanatate respective.”r
6. Litera e) a articolului 7 din anexa nr. 1 va avea urmatorul cuprins:r
„e) sumele pentru serviciile medicale efectuate in dispensare TBC, laboratoare de sanatate mintala – stationar de zi, structuri de primire urgente, cabinete stomatologice pentru servicii de urgenta se deconteaza la nivelul cheltuielilor de personal efectiv realizate conform statului de plata si la nivelul contractat pentru cheltuielile de intretinere si functionare;”r
7. La articolul 7 din anexa nr. 1 se introduce litera k) cu urmatorul cuprins:r
„k) sume pentru plata cheltuielilor de personal pentru personalul din activitatea de cercetare incadrat cu contract de munca in spital, finantat din fondul pentru asistenta medicala spitaliceasca.”r
8. Articolul 14 din anexa nr. 1 va avea urmatorul cuprins:r
„Art. 14. – Serviciile medicale spitalicesti acordate in urma unui accident de munca se factureaza distinct de catre furnizorul de servicii medicale spitalicesti catre asiguratorul persoanei careia i s-au acordat aceste servicii.”r
9. Alineatul (4) al articolului 15 din anexa nr. 1 se abroga.r
10. Titlul anexei nr. 4a) va avea urmatorul cuprins:r
„Tariful pe zi de spitalizare corespunzator sectiilor/ compartimentelor*) de spital si tipuri de specialitati pentru anul 2002″r
11. Pozitia nr. 2 „Balneo-fizioterapie” din anexa nr. 4a) va avea urmatorul cuprins:r
„2. Recuperare, medicinar
fizica si balneologie 750.000 514.770 319.073″ r
12. Pozitia nr. 39 „Geriatrie si gerontologie” din anexa nr. 4a) va avea urmatorul cuprins:r
„39. Geriatrier
si gerontologie 1.175.648 210.448 157.836″ r
13. Nota de la anexa nr. 4a) va avea urmatorul cuprins:r
„NOTa:r
1. Tariful/zi de spitalizare de la spitalele judetene se ia in calcul si pentru spitalele de monospecialitate.r
2. Spitalele in care sunt organizate UPU pot beneficia de tarife/zi de spitalizare majorate cu pana la 5%, iar spitalele de urgenta pot beneficia de o majorare a tarifelor/zi de spitalizare cu inca 5%.r
3. Tariful/zi de spitalizare de la sectia/compartimentul*) ATI se ia in calcul si pentru sectiile/compartimentele*) de arsi si cardiologie interventionala.r
4. Tariful/zi de spitalizare de la sectiile/compartimentele*) ATI, cardiologie interventionala si arsi sunt maximale si, in raport de evaluarea trimestriala, se vor renegocia.r
5. Tariful/zi de spitalizare de la sectia/compartimentul*) prematuri se ia in calcul si pentru sectia/compartimentul*) recuperare pediatrica – distrofici.r
6. Tariful/zi de spitalizare de la sectia/compartimentul*) ortopedie se ia in calcul si pentru sectia/compartimentul*) TBC osteoarticular.r
7. Tariful/zi de spitalizare de la compartimentele TI coronarieni, boli infectioase, pediatrie si neonatologie se asimileaza cu tariful/zi de spitalizare de la sectiile ATI, este maximal si, in raport de evaluarea trimestriala, se va renegocia.r
____________r
*) Prin compartimente se intelege compartimentele de sine statatoare din cadrul spitalelor, aprobate prin ordin al ministrului sanatatii si familiei in structura acestora, si nu compartimentele din structura sectiilor.”r
r
14. Litera a) de la articolul 2 din anexa nr. 14 va avea urmatorul cuprins:r
„a) pentru serviciile de transport cu autovehicule, suma contractata este egala cu numarul de kilometri echivalenti (dus-intors) estimati a fi parcursi inmultit cu tariful pe kilometru parcurs negociat intre furnizori si casele de asigurari de sanatate. Acest tarif se stabileste in limita tarifului maxim prevazut in anexa nr. 15 la ordin, astfel incat la unitatile la care se inregistreaza timpi de asteptare mai ridicati, respectiv distante parcurse mai mici, sa se acorde tarife pe kilometru spre limita maxima, pentru a se putea asigura drepturile salariale ale conducatorului mijlocului de transport pe perioada de asteptare.r
Pentru serviciile de transport aerian si pe apa, suma contractata se calculeaza pe baza numarului de ore de zbor, respectiv a numarului de ore de mars estimat, inmultit cu tariful negociat pe ora de zbor, respectiv de mars.”r
15. Alineatul (3) al articolului 8 din anexa nr. 14 va avea urmatorul cuprins:r
„(3) In situatia in care numarul kilometrilor parcursi, numarul orelor de mars, respectiv numarul orelor de zbor, este mai mic decat numarul contractat, casele de asigurari de sanatate deconteaza nivelul realizat al acestora.”r
16. Articolul 10 din anexa nr. 14 va avea urmatorul cuprins:r
„Art. 10. – (1) La decontare, incepand cu trimestrul IV 2002, casele de asigurari de sanatate vor avea in vedere si indicatorul calitativ „promptitudinea”. Promptitudinea reprezinta timpul de la primirea apelului pana la plecarea in misiune. Pentru urgentele majore timpul maxim este de 3 minute, iar pentru urgentele de gradul II timpul maxim este de 10 minute. Gradul de realizare a acestui indicator se calculeaza ca raport intre numarul de solicitari ce s-au incadrat in timpul maxim de plecare in misiune si numarul total de solicitari. In cazul neindeplinirii acestui indicator suma cuvenita in raport cu numarul de kilometri parcursi si cu numarul de solicitari se diminueaza cu 1% pentru o nerealizare de 10-15% si cu 2% pentru o nerealizare de 15-25%. Pentru nerealizari mai mari de 25% diminuarea este de 5%.r
(2) In trimestrul IV 2002 se va inregistra si timpul de ajungere la caz, care la urgentele majore nu trebuie sa depaseasca 15 minute, conform Ordinului ministrului sanatatii si familiei nr. 595/2001.”r
17. La sfarsitul anexei nr. 15 se introduce o nota cu urmatorul cuprins:r
„NOTa:r
In perioada de iarna tariful maxim lei/km se majoreaza cu 20%.”r
18. Alineatul (1) al articolului 2 din anexa nr. 21 va avea urmatorul cuprins:r
„Art. 2. – (1) Serviciile medicale spitalicesti in sistemul asigurarilor sociale de sanatate se furnizeaza in baza recomandarii de internare din partea medicului de familie acreditat sau a medicului de specialitate din ambulatoriu, cu exceptia urgentelor medico-chirurgicale, bolilor infectocontagioase care necesita izolare si tratament, internarilor obligatorii pentru bolnavii psihici incadrati la art. 105 si 114 din Codul penal si celor dispuse prin ordonanta procurorului pe timpul judecarii sau urmaririi penale, a bolnavilor de TBC, a gravidelor si a lehuzelor care sunt incluse pe listele suplimentare ale medicilor de familie.”r
19. Alineatul (1) al articolului 7 din anexa nr. 21 va avea urmatorul cuprins:r
„Art. 7. – (1) Pentru spitalele finantate pe baza de tarif pe zi de spitalizare suma contractata aferenta serviciilor medicale spitalicesti se determina in functie de urmatorii indicatori, utilizandu-se metodologia prevazuta in anexa nr. 1 la ordin:r
r
Numar de zile de spitalizare contractat in anul 2002, desfasurat pe tipuri de sectiir
r
tSectiatNumar de cazuri ttDurata optima tNumar de zile de ttTarif pe zi der
ttspitalizate contractat tde spitalizare**) tspitalizare contractat spitalizare/sectie*)ttttttttttr
t0 tt1 ttt2 tt3 tt4r
tr
*) Tariful pe zi de spitalizare/sectie luat in calcul pentru determinarea sumelor aferente fiecarei sectii este cel prevazut in anexa nr. 4 la ordin.r
**) Pentru sectiile/spitalele de psihiatrie cronici cu internari obligatorii pentru bolnavii psihici incadrati la art. 105 si 114 din Codul penal si cele dispuse prin ordonanta procurorului pe timpul judecarii sau urmaririi penale, precum si pentru bolnavii care necesita asistenta medicala spitaliceasca de lunga durata (ani), se ia in considerare durata de spitalizare efectiv realizata in anul precedent.r
r
Suma pentru serviciile medicale spitalicesti contractate se obtine prin inmultirea numarului de cazuri spitalizate contractate cu durata optima de spitalizare/durata efectiv realizata, dupa caz, si cu tariful pe zi de spitalizare.r
Suma stabilita pentru anul 2002 este de………………. lei.r
La inceputul fiecarei luni, pentru luna in curs, casa de asigurari de sanatate poate acorda furnizorului de servicii medicale pana la 80% din suma contractata aferenta lunii respective.”r
20. Paragraful al doilea din textul urmator tabelului de la alineatul (2) al articolului 7 din anexa nr. 21 va avea urmatorul cuprins:r
„La inceputul fiecarei luni, pentru luna in curs, casele de asigurari de sanatate acorda spitalelor pana la 80 % din suma corespunzatoare lunii curente.”r
21. Alineatul (6) al articolului 7 din anexa nr. 21 va avea urmatorul cuprins:r
„(6) Trimestrial, pana la data de…. a lunii urmatoare incheierii trimestrului, se fac regularizarile si decontarile, tinandu-se seama de cazurile spitalizate externate si de cele contractate si/sau raportate, dupa caz.”r
22. Litera B din Actul aditional privind sumele pentru serviciile medicale efectuate in cabinetele medicale de specialitate prevazute la art. 8 lit. d) din Contractul-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale spitalicesti, ingrijirilor la domiciliu, serviciilor de urgenta prespitalicesti si altor tipuri de transport medical, precum si a serviciilor de recuperare-reabilitare a sanatatii, in cadrul sistemului asigurarilor sociale de sanatate, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 1.330/2001, la anexa nr. 21 va avea urmatorul cuprins:r
„B. Sume acordate pentru serviciile medicale efectuate in dispensarele TBC si laboratoarele de sanatate mintala – stationar de zi din fondul alocat pentru asistenta medicala ambulatorie de specialitate pentru specialitatile clinice”r
23. Literele c) si d) de la articolul 8 din anexa nr. 22 vor avea urmatorul cuprins:r
„c) numar ore de mars;r
d) tarif pe kilometru parcurs/ora de mars/ora de zbor.”r
24. Capul celui de-al doilea tabel de la articolul 8 din anexa nr. 22 va avea urmatorul cuprins:r
r
r
t”Tipul tNumar tTarif/ora tSuma”r
tambarcatiunii tore de mars tde mars negociatr
r
r
25. Nota de la sfarsitul anexei nr. 25 se completeaza cu pozitia nr. 3 cu urmatorul cuprins:r
„3. La spitalele/sectiile aferente pozitiei nr. 2 din tabel durata optima de spitalizare pentru recuperare pediatrica – distrofici si patologie posttraumatica sau neurologica de tip infirmitate motorie cerebrala pediatrica este de 60 de zile, iar pentru recuperare medicala, alta decat cea de medicina fizica si balneologie, este de 21 de zile, cu exceptia cazurilor complexe dupa interventii neurochirurgicale: traumatisme vertebro-medulare, traumatisme cranio-cerebrale, tumori operate si cazuri complexe neurologice: hemiplegie, boala Parkinson, scleroza multipla, sechele motorii postencefalopatii, pentru care durata optima de spitalizare este de 30 de zile.”r
Art. II. – Prevederile prezentului ordin sunt valabile incepand cu luna septembrie 2002.r
Art. III. – Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.r
r
r
tPresedintele Casei Nationale tPresedintele Colegiului Medicilorr
tde Asigurari de Sanatate, tdin Romania,r
tprof. univ. dr. Eugeniu Turlea tprof. dr. Mircea Cintezar
r
r
Avizatr
Ministerul Sanatatii si Familieir
p. Ministrul sanatatii si familiei,r
Radu Deacr
r
Ordinul nr. 206/14 mai 2002 al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, nr. 447/ 20 iunie 2002 al ministrului sanatatii si familiei si nr. 85/30 august 2002 al presedintelui Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea carnii de pasarer
r
Ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor, ministrul sanatatii si familiei si presedintele Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor,r
vazand Referatul de aprobare nr. 168.642 din 9 mai 2002, intocmit de Directia politici si strategii alimentare din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor,r
avand in vedere prevederile art. 34 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea productiei, circulatiei si comercializarii alimentelor, aprobata si modificata prin Legea nr. 57/2002,r
in temeiul prevederilor Hotararii Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, ale Hotararii Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii si Familiei, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale Hotararii Guvernului nr. 166/2001 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, cu modificarile ulterioare,r
emit urmatorul ordin:r
r
Art. 1. – Se aproba Normele cu privire la comercializarea carnii de pasare, prevazute in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.r
Art. 2. – Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, Ministerul Sanatatii si Familiei si Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, prin directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene si a municipiului Bucuresti, respectiv prin directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti si oficiile judetene pentru protectia consumatorilor, vor aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin.r
Art. 3. – Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si va intra in vigoare in termen de 60 de zile de la data publicarii.r
r
tp. Ministrul agriculturii, tMinistrul sanatatii si familiei, tPresedintele Autoritatii Nationaler
talimentatiei si padurilor, tDaniela Bartos tpentru Protectia Consumatorilor,r
tPetre Daea, ttRovana Plumb,r
t secretar de stat ttsecretar de statr
r
ANEXAr
r
NORMEr
cu privire la comercializarea carnii de pasarer
r
CAPITOLUL Ir
Dispozitii generaler
r
Art. 1. – Prezentele norme se refera la conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca carnea de pasare provenita din productia interna sau din import, pentru a fi comercializata. Carnea poate proveni de la urmatoarele specii:r
a) gaini;r
b) rate;r
c) gaste;r
d) curci;r
e) bibilici.r
Art. 2. – Agentii economici care comercializeaza carne de pasare isi desfasoara activitatea numai cu respectarea reglementarilor in vigoare si a prevederilor prezentelor norme.r
r
CAPITOLUL IIr
Definirea si descrierea produsuluir
r
Art. 3. – In sensul prezentelor norme, termenii folositi se definesc dupa cum urmeaza:r
1. carnea de pasare – carnea destinata consumului uman, provenita din sacrificarea speciilor de pasari domestice mentionate la art. 1, care nu a fost supusa nici unui tratament, exceptand tratamentul de racire – refrigerare, congelare;r
2. carcasa de pasare – intregul corp al unei pasari din speciile mentionate la art. 1, dupa sangerare, deplumare si eviscerare; indepartarea inimii, ficatului, plamanilor, pipotei, rinichilor, picioarelor si a capului nu este obligatorie; indepartarea gusii este optionala doar in cazul palmipedelor. Carcasele de pasare provin de la pasari domestice:r
a) pui de carne, broiler de curca, rate tinere sau boboci, rate tinere lesesti, gaste tinere sau pui, bibilici tinere – pasari cu varful sternului flexibil (nu este osificat);r
b) cocosi, gaini, pasari adulte: curcani adulti, rate adulte, rate lesesti, gaste adulte, bibilici adulte – pasari cu varful sternului rigid (osificat);r
c) claponi: masculi castrati chirurgical inainte de a atinge maturitatea sexuala;r
d) pasari cu caracasa mai mica decat 750 g (fara organe, cap si picioare);r
3. piese transate:r
a) jumatati: jumatatile de carcasa obtinute prin taierea longitudinala in planul alaturat sternului si coloanei vertebrale;r
b) sferturi: partile obtinute prin sectionarea longitudinala si transversala a carcaselor, avand ca rezultat sferturi anterioare si/sau posterioare (cu sau fara glanda uropigena);r
c) sferturi posterioare neseparate: ambele sferturi posterioare unite printr-o portiune a spatelui, cu sau fara tartita;r
d) piept: sternul si coastele sau o parte a acestora, distribuite pe ambele parti, impreuna cu musculatura in aderenta naturala. Pieptul poate fi intreg sau portionat in jumatati;r
e) pulpa: femurul, tibia si fibula cu musculatura in aderenta naturala. Cele doua sectionari vor fi practicate la nivelul articulatiilor; se admite sectionarea mai jos de articulatia tibio-tarso-metatarsiana cu maximum 1 cm;r
f) pulpa de pui cu o portiune din spate atasata: greutatea portiunii atasate, respectiv oasele sacrum, coxal cu musculatura aferenta nu trebuie sa depaseasca 25% din greutatea totala a piesei;r
g) pulpa superioara: femurul impreuna cu musculatura in aderenta naturala. Cele doua sectionari vor fi practicate la nivelul articulatiilor;r
h) pulpa inferioara: tibia si fibula cu musculatura in aderenta naturala. Cele doua sectionari vor fi practicate la nivelul articulatiilor;r
i) aripi: humerus, radius si ulna cu musculatura in aderenta naturala.r
Varful si oasele carpiene se pot indeparta. Humerusul sau radiusul si ulna cu musculatura in aderenta naturala pot fi prezentate si separat. Cele doua sectionari vor fi practicate la nivelul articulatiilor;r
j) aripi neseparate: aripi in aderenta naturala cu o portiune toracica a carei greutate nu trebuie sa depaseasca 45% din greutatea totala a piesei;r
k) piept dezosat: piept intreg sau portionat in jumatati, fara os, rezultat din indepartarea sternului, claviculei, coastelor si a partii cartilaginoase a sternului;r
l) piept dezosat cu osul iades: piept dezosat, fara piele, cu clavicula si partea cartilaginoasa a sternului; greutatea claviculei si a cartilajului nu trebuie sa depaseasca 3% din greutatea totala a piesei;r
m) tacam de pasare: partile anatomice rezultate dupa detasarea pulpei cu os si a pieptului cu os, formate din regiunea dorsolombosacrala, aripi, gat, regiunea costala ramasa de la detasarea pieptului;r
n) spinari de pasare: portiunea anatomica rezultata dupa detasarea jumatatilor posterioare, a aripilor si a pieptului. Cuprinde gatul, spatele pana la regiunea lombara, coastele, stratul muscular, grasimea si pielea in aderenta naturala;r
4. organe de pasare – inima (cu sau fara sacul pericardic), pipota (fara cuticula si fara continut) si ficatul (fara vezica biliara).r
Pipotele si inimile nu trebuie sa prezinte grasime aderenta.r
Ficat gras (foie gras) – ficatul de gasca sau de rata provenita din speciile Cairina moscata sau prin incrucisarea Cairina moscata cu Anas platyrhynchos. Ficatul gras provine de la pasari ingrasate si abatorizate dupa o tehnologie speciala. Ficatul trebuie sa aiba o culoare uniforma si urmatoarea greutate:r
a) ficatul de rata – minimum 250 g net;r
b) ficatul de gasca – minimum 400 g net;r
5. alte parti comestibile:r
a) creste si fudulii provenite de la pasarile adulte;r
b) grasime de pasare;r
6. carne de pasare separata mecanic – pasta cu granulatie fina obtinuta prin separarea mecanica a carnii de pe oasele carcasei de pasare, exclusiv pielea gatului, gheare, capete si organe.r
r
CAPITOLUL IIIr
Clasificarea carnii de pasarer
r
Art. 4. – (1) Carnea de pasare, asa cum este definita la art. 3 pct. 2 si 3, se clasifica in functie de conformatie si de aspectul carcaselor sau al partilor de carcasa in:r
a) clasa A;r
b) clasa B.r
(2) Clasificarea se realizeaza in functie de aspectul carnii, prezenta grasimii si gradul distrugerilor sau al contuziilor.r
(3) Carcasele de pasare si partile transate din carnea de pasare definite in prezenta norma trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii minime pentru a fi incadrate in clasele A si B:r
a) sa fie intacte din punct de vedere al prezentarii;r
b) sa fie curate, fara nici un fel de corpuri straine vizibile, mizerie sau sange;r
c) sa nu aiba mirosuri straine;r
d) sa nu prezinte pete vizibile de sange, cu exceptia celor mici si sterse;r
e) sa nu aiba oase rupte proeminente (fracturi deschise);r
f) sa nu prezinte contuzii severe. In cazul carnii de pasare proaspete nu trebuie sa existe urme de congelare anterioara.r
(4) Pentru a fi incluse in clasa A carcasele si partile transate din carne de pasare trebuie sa indeplineasca in plus urmatoarele criterii:r
a) sa aiba o conformatie buna si sa fie consistente, pieptul sa fie bine dezvoltat, lat, lung si carnos; picioarele sa fie, de asemenea, carnoase; la pui, rate tinere sau pui de rata si curcani trebuie ca pieptul, spatele si pulpele sa aiba un strat subtire si uniform de grasime; la gaini, cocosi, rate si gaste tinere se permite existenta unui strat de grasime mai gros; la gaste carcasa trebuie sa prezinte un strat de grasime de la moderat la gros;r
b) pe piept, picioare, tartita, incheieturile picioarelor si varfurile aripilor pot fi prezente cateva pene mici, tuleie (capete ale penelor) si puf; in cazul pasarilor, ratelor, curcanilor si gastelor pentru fiert pot fi prezente cateva pene si in alte parti ale carcasei;r
c) se permite existenta unor leziuni, contuzii si decolorari, cu conditia ca acestea sa fie mici si nesemnificative si sa nu fie prezente pe piept sau picioare; varful aripii poate sa lipseasca; la varfurile aripilor se permite o usoara colorare in rosu;r
r
d) in cazul pasarilor congelate nu trebuie sa existe urme de arsuri de la congelare, cu exceptia celor care sunt accidentale, mici si nesemnificative si nu sunt prezente pe piept sau picioare; arsura de la congelare, in sensul reducerii calitatii, este uscarea ireversibila la nivel local sau zonal a pielii si/sau a carnii care poate sa indice urmatoarele schimbari:r
– in culoarea originala – in cele mai multe cazuri culoarea devine pala; si/saur
– in aroma si miros – lipsa de aroma sau miros de ranced; si/saur
– in consistenta – uscata, spongioasa.r
r
CAPITOLUL IVr
Carnea de pasare separata mecanicr
r
Art. 5. – (1) Materia prima utilizata la obtinerea carnii de pasare separate mecanic trebuie sa fie obtinuta si sa corespunda cerintelor prevederilor legale in vigoare.r
(2) Este interzisa utilizarea drept materie prima, la obtinerea carnii de pasare separate mecanic, a pielii gatului, a ghearelor, capului si organelor de pasare rezultate din abatorizare.r
(3) Carnea de pasare separata mecanic se obtine si se utilizeaza in unitati autorizate sanitar veterinar, cu respectarea normelor sanitare si sanitare veterinare in vigoare.r
Art. 6. – (1) Carnea de pasare separata mecanic se utilizeaza numai in fabricatia produselor din carne supuse obligatoriu unui tratament termic de minimum + 72A