Fără îndoială, Nicolae Ciucă a fost inclus în jocurile politice privind coaliția PNL-PSD cu acordul președintelui Iohannis. Venea din armată, nu fusese păpușat politic, ca general și participant în teatrele de operațiuni din Irak și Afganistan este apreciat de americani. Faptul că nu era un bun vorbitor în public, de-a dreptul intimidat de jurnaliști, era o garanție pentru șeful de la Cotroceni că nu-i va fi știrbită puterea de către ostașul Ciucă, om obișnuit să asculte ordinele. L-a ejectat pe Florin Cîțu fără probleme și, după un interimat de 8 zile al lui Gheorghe Flutur, a grăbit alegerea lui Nicolae Ciucă (în 10 aprilie 2022) în funcția de președinte al PNL.

Cum l-a încurcat Nicolae Ciucă pe Klaus Iohannis

Greșeala lui Klaus Iohannis: l-a subestimat pe Marcel Ciolacu, președintele PSD și partener de coaliție cu proaspătul liberal Nicolae Ciucă. Dar și pe Ciucă, om obișnuit să gândească cum se iese dintr-o ambuscadă.

Marcel Ciolacu l-a salvat din nou pe Nicolae Ciucă, a spus zilele trecute Ion Cristoiu, pe fondul scandalului cu inițiativa  unor liberali, fideli lui Iohannis, de a-l face președintele Senatului. Iar argumentele celebrului analist politic sunt pertinente.

„Lideri ai PNL urmau să intervină la televiziuni, pe site-uri și pe rețelele sociale pentru a invoca nevoia PNL de Klaus Iohannis. Se putea face mare caz de rolul uriaș avut de Klaus Iohannis în aducerea și păstrarea PNL la Putere, dar și de deosebita sa experiență în materie de politică internă și internațională. Prezența lui Klaus Iohannis pe lista PNL pentru Senat ar fi apărut ca urmare a unei cedări a președintelui la rugămințile PNL și ca o nouă jertfă a lui Klaus Iohannis pe altarul Partidului.

Nu s-a procedat așa. (…) În prim-plan a rămas realitatea unei inițiative care bulversa totul  de dragul unui om. Era de așteptat ca PNL să caute o soluție de ieșire. Și ea a venit, ca de obicei, de la PSD. PSD  a anunțat că nu votează Legea. Prin urmare, Proiectul a fost retras”, a spus Ion Cristoiu.

Militarul „Ciucă al nostru”, dacă era un liberal hârșiit, ar fi rupt partidul în găști, ar fi fost non-stop pe televizor cu atacuri belicoase și virulente la adresa alor lui și a partidului lui Ciolacu. N-a fost așa. A mimat supărarea că partenerul Ciolacu nu vrea să facă inofensiva concesie și să-i dea președintelui Iohannis o slujbă la București, că nu-l vede nimeni să se întoarcă profesor la Sibiu, potrivit unui editorial EVZ.

Evadând din plutonul foștilor președinți ai PNL, care au acționat după o strategie aproape identică, neinstruitul politician Nicolae Ciucă a gândit că mai degrabă salvează partidul decât un om care a avut Ghinion să i se termine mandatul de la Cotroceni. Din păcate, și PNL a pierdut în jocul acesta, inițiat de proiectul de lege gândit de avocatul Daniel Fenechiu. Iar de aseară, în partid iar s-au încăierat liberalii, ca pe vremuri, când a fost ales președinte Theodor Stolojan (în 2002), apoi Klaus Iohannis în 2014, când l-au strivit pe Crin Antonescu, sau în 2021, când Ludovic Orban și Florin Cîțu au fost măturați cu circ de la șefia PNL.

Theodor Stolojan s-a dezis de Ion Iliescu, s-a făcut liberal și a fost ales președinte

Theodor Stolojan a fost adus în PNL de Valeriu Stoica. Pentru alegerea lui Stolojan – fost lider FSN, premier pus de Ion Iliescu în 1991 – la funcția de președinte al PNL, s-au opus Dan Amedeo Lăzărescu, Crin Antonescu, Dinu Patriciu, Ludovic Orban, vechi liberali.

Ne aflăm în 24 și 25 august 2002. Îmi amintesc bine pentru că PNL și-a stabilit Congresul de alegere a noii conduceri chiar de ziua mea de naștere. Mi-au stricat petrecerea deoarece, ca jurnalist, eram cu ochii pe televizor și cu urechea pe telefon. Liberalii aveau un obicei în a-și alege președintele la ore cât mai târzii în noapte. După ce în februarie 2001 îl aleseseră pe Valeriu Stoica pe la miezul nopții, acum a fost rândul lui Theodor Stolojan să preia conducerea partidului pe întuneric.

Stolojan a devenit președinte, câștigând detașat față de contracandidatul Ludovic Orban. Dinu Patriciu a ținut să precizeze că nu l-a votat pe Stolojan pentru că nu crede în liberalismul acestuia, și că PNL are nevoie de un liberal onest, nu de un cetățean onest. Crin Antonescu i-a ținut isonul, spunând că Theodor Stolojan trebuie să învețe să-i prețuiască pe liberali mai mult decât îi prețuiește Ion Iliescu și Adrian Năstase.

Noul președinte Stolojan le-a spus liberalilor că nu îl intimidează opoziția din partid, că cine critică alegerile de la congres își asumă un mare risc pentru că el nu va accepta să pățească „ce a pățit domnul Stoica”, președinte căruia i-a luat locul. Dintre vechii baroni, președintele Stolojan i-a păstrat pe lângă el doar pe, Stoica, Paul Păcurariu și Mona Muscă.

Doi ani a stat Stolojan la conducerea PNL, până când i-a luat locul Călin Popescu Tăriceanu, susținut de tabăra lui Dinu Patriciu.

Cuțitele lungi de la Congres. Alegerea lui Iohannis în fruntea PNL, fix ca alegerea lui Stolojan

În urma demisiei preşedintelui PNL, Crin Antonescu, după o înfrângere la alegerile europarlamentare din 2014, liberalii au decis ca Iohannis să asigure interimatul până la alegerea unui nou preşedinte.

Sfârșitul lui iunie 2014. Congres PNL. Va fi ales președintele partidului Crin Antonescu sau Klaus Iohannis, intrat în rândul liberalilor în 2013? Deja tensiuniile existau, presa înregistra declarații dure între membrii PNL, era deja conturată bătălia internă.

Ca și la alegerea lui Theodor Stolojan, liberalii s-au împărţit în două tabere

Echipa lui Klaus Iohannis (cel mai mare susținător Teodor Atanasiu) dorea să nominalizeze pe loc viitorul candidat al dreptei la alegerile prezidenţiale. Tabără lui Crin Antonescu vroia ca această decizie să fie luată ulterior, în cadrul Delegaţiei Permanente. La intervenția seniorului Mircea Ionescu Quintus, alegerea s-a făcut ulterior.

Liberalii s-au contrat, nervoşi, pe holuri şi s-au acuzat unii pe alţii de fraudarea voturilor pentru posturile de vicepreședinți, căci la alegerea lui Iohannis în funcția de președinte PNL jocurile fuseseră deja clare când l-au pus contracandidat pe Ioan Ghișe. Diferența de voturi a fost uriașă.

Veți vedea că scenariul din 2014 s-a repetat acum, când Klaus Iohannis a poftit la o funcție important în Parlamentul Românie. Doar că s-a împiedicat pe un Ciucă, mai degrabă ostaș decât politician instruit, și de un Ciolacu, devenit parcă mai abil decât Crin Antonescu, Cîțu și Ludovic Orban, executați de primarul sas, adus de la Sibiu să câștige puterea supremă.

Să ne amintim de acum 10 ani faza care ne interesează. În prima zi a Congresului s-a modificat Statutul PNL. Principala modificare a fost desfiinţarea funcţiei de prim-vicepreşedinte, înfiinţată în 2013 special pentru Klaus Iohannis.

Acum n-a mai ținut figura cu datul unei legi pentru candidatura la Parlament a președintelui României, fiindcă cuțitele lungi liberale au fost scoase din teci, învingători fiind cei care s-au aliniat în spatele ostașului Nicolae Ciucă. Războiul s-a încheiat  chiar cu capitularea lui Klaus Iohannis, care ne-a anunțat că nu are nevoie de o lege pentru el fiindcă nu va candida. Ba chiar se va opune! Adevărul e că nici nu-i mai ardea președintelui de scandalul acesta. Abia ce aflase, în America fiind, că trebuie să restituie niște sute de mii de euro pentru două case închiriate în Sibiu. Uf, încep să se deschidă ușile dulapului cu dosare!