Președintele Senatului și liderul PNL, Nicolae Ciucă, a declarat luni, cu ocazia Zilei Imnului Național, că imnul „Deșteaptă-te, române!” reprezintă o chemare emoționantă pentru sufletele noastre. El a subliniat că, prin versurile imnului, afirmăm lumii că suntem un popor puternic și demn, capabil să înfrunte și să depășească orice provocare istorică.
Nicolae Ciucă aseamănă Imnul Național cu o chemare la care sufletele noastre tresar
Într-o postare pe Facebook, Nicolae Ciucă a subliniat că Ziua Imnului Național este o sărbătoare deosebită pentru identitatea și mândria națională.
El a descris imnul „Deșteaptă-te, române!” ca o chemare emoționantă care rezonează profund cu sufletele noastre, simbolizând unitatea, curajul și spiritul de sacrificiu al poporului român.
Ciucă a accentuat că, încă de la Revoluția din 1848, când a fost cântat pentru prima dată, imnul a reprezentat un apel mobilizator în fața dificultăților și a fost o punte între trecut și viitor.
„Sărbătorim astăzi Ziua Imnului Național, o zi cu profundă semnificație pentru identitatea și mândria noastră. „Deșteaptă-te române!” este chemarea la care sufletele ne tresar. Este simbol al unității, al curajului și al spiritului de sacrificiu al poporului nostru.De la Revoluția din 1848, când a fost cântat prima oară, imnul a fost de-a lungul timpului un apel mobilizator în lupta cu vitregiile vremurilor, punte între trecut și viitor.Această zi este despre unitate și speranță, despre legătura cu strămoșii noștri, care au luptat și au construit România de azi. Prin versurile imnului, spunem lumii că suntem un popor puternic și demn, capabil să depășească orice provocare a istoriei”, a scris Nicolae Ciucă pe pagina sa de socializare.
Ziua Imnului Național al României, „Deșteaptă-te, române!” simbolizează unitatea Revoluției de la 1848
„În municipiul Bucureşti şi în municipiile-reşedinţă de judeţ se vor organiza ceremoniale publice de intonare a imnului naţional al României şi de înălţare a drapelului naţional, pe baza normelor convenite între prefecturi, primării şi comenduirile de garnizoană”, se arată în textul de lege.
Versurile imnului național
Poemul „Un răsunet” de Andrei Mureșanu, scris și publicat în timpul Revoluției de la 1848, a fost adaptat muzical rapid, fiind interpretat pentru prima dată pe 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea, în contextul revoluției care a început pe 11 iunie în Țara Românească.
Acest poem a devenit imnul „Deșteaptă-te, române!”, câștigând rapid notorietate datorită mesajului său puternic și mobilizator.
De la debutul său în 1848, „Deșteaptă-te, române!” a fost extrem de apreciat de români, insuflându-le curaj în momente esențiale, inclusiv în timpul Războiului de Independență (1877-1878) și în cele două războaie mondiale, conform site-ului www.presidency.ro.
După instaurarea regimului comunist pe 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost constrâns să abdice, imnul „Deșteaptă-te, române!” și alte cântece patriotice au fost interzise. Orice interpretare sau cântare a acestora era sever sancționată, putând duce la condamnări îndelungate în închisoare.
În timpul Revoluției anticomuniste, imnul „Deșteaptă-te, române!” a răsunat pe străzi
Pe 22 decembrie 1989, în timpul Revoluției anticomuniste, imnul „Deșteaptă-te, române!” a răsunat pe străzi, alăturându-se maselor imense de manifestanți și îndepărtând frica de moarte. Acest moment de unitate națională a făcut ca imnul să fie acceptat cu naturalețe ca simbol național, sub presiunea populației, conform site-ului Administrației Prezidențiale.
După Revoluția din decembrie 1989, „Deșteaptă-te, române!” a fost desemnat oficial imnul național al României, fiind consacrat în Constituția din 1991 și ulterior modificat prin Legea nr. 429/2003. În forma sa actuală, Constituția stipulează în Articolul 12 că imnul național este „Deșteaptă-te, române!”, fiind recunoscut ca simbol național alături de drapelul tricolor, stema țării și sigiliul statului, conform www.cdep.ro.
Imnul național al României conține unsprezece strofe, dintre care primele două, a patra și ultima sunt cântate în cadrul ocaziilor festive, așa cum este menționat pe www.presidency.ro.