"Ne-am gândit, aşa, pentru comparaţie, să vedem ce am fi putut face cu banii aceştia, ce ar fi putut face Bucureştiul cu această sumă cuprinsă între 440-616 milioane euro. Ar fi putut să îşi asigure flota de autobuze pentru următorii 20 de ani, vorbim de 1.760 de autobuze, care ar fi putut să fie luate în timp. (…) Ar fi acoperit întreaga investiţie de care avem nevoie în reţeaua de distribuţie a RADET, deci am fi eliminat pierderile din reţea. Ştiţi că în acest moment 35-40% din agentul termic se duce în pământ, adică apa curge în pământ, pentru că reţeaua este ciur şi e nevoie de investiţii. De aceea bucureştenii plătesc mai mult cu aproximativ 35-40% din factură", a precizat el, în cadrul unei conferinţe de presă. 

El a menţionat că banii ar mai fi putut fi folosiţi şi pentru consolidarea a 672 de clădiri cu risc seismic, dar şi că nu vor mai exista sume suficiente pentru realizarea Spitalului Metropolitan, care ar costa aproximativ 300 de milioane de euro. 

Liberalul a prezentat două scenarii: unul optimist, în care anagajatorii vor majora brutul, ceea ce va determina şi creşterea încasărilor la buget, şi altul pesimist, în care angajatorii vor menţine valoarea salariului brut. 

Astfel, în cazul scenariului optimist, Primăria Capitalei şi cele de sector vor pierde în total 440 de milioane de euro, reprezentând o cu scădere cu 20% din bugetul cumulat al primăriilor. În scenariul pesimist, veniturile primăriilor din Capitală vor fi mai mici cu 616.519.000 euro, reprezentând o scădere de 28%. 

În scenariul optimist, reducerile de buget vor fi următoarele: PMB (286 milioane euro), Sector 1 (44 milioane euro), Sector 3 (32 milioane euro), Sector 2 (25 milioane euro), Sector 6 (23 milioane euro), Sector 4 (16 milioane euro), Sector 5 (11 milioane euro). 

În cazul scenariului pesimist, reducerile vor fi următoarele: PMB (401 milioane euro), Sector 1 (62 milioane euro), Sector 3 (46 milioane euro), Sector 2 (35 milioane euro), Sector 6 (33 milioane euro), Sector 4 (22 milioane euro), Sector 5 (16 milioane euro). 

Vicepreşedintele PNL Florin Cîţu a atras atenţia asupra faptului că prin programul de guvernare s-a promis "autonomie autorităţilor locale în ceea ce priveşte veniturile". 

"Scrie foarte clar că (…) autorităţile locale vor primi 100% din banii din impozitul pe venit. Nu este aşa şi nu credem că se va mai întâmpla. Efectul acestei minciuni a lui Liviu Dragnea, în contextul noului Cod Fiscal, este că la Bucureşti, de exemplu, se pierd din acest impozit pe venit 1,9 miliarde de lei. (…) Eu nu cred ceea ce spune Tudose, că va compensa. Nu are de unde să compenseze aceşti bani. Şi sunt două soluţii la care ar trebui să ne aşteptăm de la autorităţile locale: nu tăieri de investiţii, ci fără investiţii în 2018 şi creştere de taxe locale", a precizat senatorul Florin Cîţu. 

El a reamintit că PNL va depune o moţiune de cenzură săptămâna viitoare şi i-a îndemnat pe toţi cetăţenii să îşi sune parlamentarul şi să îi ceară să susţină acest demers. Florin Cîţu a mai susţinut că, după protestele faţă de ordonanţa 13, "duşmanii lui Liviu Dragnea au devenit multinaţionalele, oamenii care lucrează pentru multinaţionale, companiile". 

"Măsurile pe care le-am observat în acest an, toate au avut de-a face cu acest plan de răzbunare al lui Liviu Dragnea împotriva acestor oameni. Prima măsură a fost aceea cu plafonarea CAS pentru salarii peste o anumită valoare. A început atacul verbal împotriva multinaţionalelor, bănci. După aceea a venit introducerea contribuţiei pentru contractele part-time, ca şi cum ar fi full-time; TVA split. Cel mai recent: modificările la Codul Fiscal, făcute săptămâna trecută", a precizat el. 

Vicepreşedintele PNL a mai declarat că liberalii vor iniţia, în zilele următoare, discuţii cu toate grupurile parlamentare pentru susţinerea moţiunii. 

"Este normal şi corect întâi să prezentăm moţiunea şi apoi să avem discuţii", a precizat Florin Cîţu.