Așadar, în comunicatul menționat anterior este menționat faptul că finalul anului 2020 vine cu o schimbare majoră în sectorul clădirilor noi private, fie că vorbim de locuinţe individuale, blocuri multifamiliale, clădiri de birouri sau alte tipuri de spaţii.
Astfel, în România, la fel ca în toate celelalte state membre ale Uniunii Europene, clădirile pentru care recepţia la terminarea lucrărilor se efectuează în baza unei autorizaţii de construire emise începând cu 31 decembrie 2020 trebuie să respecte standardul nZEB (nearly zero energy building), adică să aibă un consum de energie aproape egal cu zero, asigurat în mare parte din surse regenerabile de energie, dar şi printr-un grad ridicat de eficienţă energetică.
Trebuie menționat că această obligație era valabilă de la finalul anului 2018 pentru clădirile publice.
Ce înseamnă o clădire cu un consum de energie aproape egal cu zero?
Deşi nu există o definiţie unitară la nivel european, vorbim despre o clădire cu performanţă energetică foarte ridicată, care are o reducere substanţială a consumului de energie pentru servicii energetice.
„Simplu spus, fără să ai nicio diminuare de confort termic, cantitatea de energie necesară a fi consumată în clădire este mai mică cu cel puţin 60% faţă de o clădire obişnuită, iar un procent important din consumul de energie trebuie să provină din surse regenerabile (energie fotovoltaică sau eoliană), pompe de căldură sau agent termic din sistemul centralizat de încălzire, în perspectiva eficientizării şi decarbonării acestuia”, explică Radu Dudău, director al Energy Policy Group (EPG) şi coordonator al proiectului România Eficientă.
În legislaţia naţională, clădirea al cărei consum de energie este aproape egal cu zero este acea „clădire cu o performanţă energetică foarte ridicată, la care necesarul de energie pentru asigurarea performanţei energetice este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut şi este acoperit în proporţie de minimum 30% cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la faţa locului sau în apropiere, pe o rază de 30 de km faţă de coordonatele GPS ale clădirii, începând cu anul 2021”.
La ce se referă performanța energetică
Performanţă energetică înseamnă necesarul de energie pentru a răspunde nevoilor legate de utilizarea normală a clădirii – necesităţi care includ, în principal, încălzirea, apa caldă menajeră, răcirea, ventilarea şi iluminatul. Pentru perioadele 2031-2040, 2041-2050 şi după 2051, procentul obligatoriu de energie din surse regenerabile se va stabili prin Hotărâre a Guvernului.
Totodată, primarii localităţilor cu mai mult de 5.000 de locuitori trebuie să elaboreze planuri locale multianuale pentru creşterea numărului de clădiri noi şi existente al căror consum de energie este aproape egal cu zero, în care pot fi incluse obiective diferenţiate în funcţie de zonele climatice şi de funcţiunile clădirilor.
Prevederile de mai sus sunt incluse în Legea nr. 101/2020, ce modifică Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor şi care transpune Directiva 2018/844/UE din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor şi a Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică.
Clădirile sunt responsabile pentru aproape 40% din consumul final de energie
Clădirile reprezintă un segment esenţial al politicii UE privind eficienţa energetică, deoarece ele sunt responsabile pentru aproximativ 40% din consumul final de energie şi pentru o mare parte din emisiile de dioxid de carbon (CO2). Comisia Europeană şi-a impus ca obiectiv ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor de CO2 până în 2050, ceea ce necesită decarbonarea sectorului clădirilor.
Directiva privind performanţa energetică impune statelor membre să elaboreze planuri naţionale pentru creşterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero, atât în cazul clădirilor noi, cât prin renovarea clădirilor existente.
„Renovarea clădirilor vechi pentru a le aduce la standardul nZEB este crucială, pentru că ele reprezintă cea mai mare parte a parcului imobiliar, iar cele mai multe vor fi în folosinţă şi în 2050. În România, renovarea extinsă este cu atât mai importantă, dat fiind că cele mai multe clădiri sunt vechi şi într-o condiţie mult mai precară ca în vestul Europei”, mai declară Radu Dudău.
Sectorul construcțiilor va trebui să se adapteze rapid
„E un domeniu în care trebuie să formăm competenţe, personal calificat – fie că vorbim de proiectanţi, arhitecţi, ingineri, muncitori etc. Aşadar, e o zonă care necesită pregătire şi investiţii, dar care va putea absorbi foarte multă forţă de muncă. Vor exista ample fonduri europene disponibile pentru programe de educaţie, calificare sau reconversie profesională în acest domeniu”, conchide coordonatorul proiectului România Eficientă.
