Cât de vulnerabilă este Capitala în faţa unui cutremur mare?
Bucureștiul este considerat cel mai expus oraș din Europa de Sud-Est la riscul unui cutremur major. Dacă ne referim la un eveniment similar cu cel din 1977, informațiile furnizate de Ministerul Dezvoltării sunt alarmante. În fiecare an, pe 4 martie, autoritățile marchează amintirea unui eveniment tragic – cutremurul devastator din România, în care au pierit peste 1500 de oameni. 33.000 de locuințe au suferit atunci daune grave. Multe dintre ele au fost complet distruse, iar locuitorii lor nu au avut șanse de supraviețuire.
După aproape cinci decenii, constatăm că numărul clădirilor consolidate în vederea reducerii riscului seismic este extrem de scăzut, iar situația rămâne alarmantă. Dacă astăzi ne-am confrunta cu un cutremur similar celui din 1977, consecințele umane ar putea fi mult mai devastatoare. Potrivit unei hărți realizate de Ministerul Dezvoltării, printre zonele cu cel mai mare pericol se numără orașul Otopeni, nordul Capitalei, zona Băneasa și Casa Presei Libere – locuri care ar putea suferi distrugeri totale în cazul unui seism puternic.
Situația este similară și în cartierul Pantelimon, unde încă există numeroase clădiri construite între 1970 și 1985, care prezintă un risc ridicat. De asemenea, cartierele din vestul capitalei, precum Militari, Panduri și zonele apropiate de sud, Drumul Sării, se află într-o situație precară în ceea ce privește riscul seismic.
Un cutremur cu o magnitudine de peste 7 pe scara Richter ar provoca distrugeri masive
Un cutremur cu o magnitudine de peste 7 pe scara Richter ar provoca distrugeri masive și în aceste zone. Cartierele Titulescu, Vasile Lascăr, Balta Albă și o parte din Bălcescu ar resimți, de asemenea, efectele unui astfel de seism. În ceea ce privește Centrul Istoric al Capitalei, analizele ISU indică o situație în care majoritatea clădirilor ar fi reduse la ruine, cu excepția unor puține structuri care au fost consolidate.
Există în București 363 de clădiri cu gradul 1 de risc seismic, majoritatea fiind concentrate în zona centrului vechi. Cele mai puține efecte ale unui cutremur major ar fi resimțite în Sudul Bucureștiului, în zonele Metalurgiei, IMGB și Berceni. Aici, construcțiile sunt relativ noi, iar impactul este influențat și de modul în care seismul se propagă prin regiune.
Conform unei analize a Comitetului Municipiului București pentru Situații de Urgență, aproximativ 23.000 de clădiri din oraș ar suferi avarii semnificative în cazul unui cutremur major. Într-o astfel de situație, numărul victimelor ar fi, din nefericire, în ordinea sutelor de mii.
Sunt cam 2.200 de clădiri în pericol de colaps la cutremur mare
„Avem în Bucureşti aproximativ 700 de clădiri cu risc seismic 1 şi 2. La acestea aş adăuga clădirile din categoriile de urgenţă 1, 2 şi 3, care sunt vreo 1.500, deci avem vreo 2.200 de clădiri despre care ştim că sunt în pericol de colaps la cutremur. (…) Experienţa ne-a demonstrat că, în ceea ce priveşte programul de consolidare, lucrurile s-au mişcat foarte greu, dar un şantier normal de consolidare durează vreo 24 de luni, aşadar cât de repede ar trebui să ne mişcăm (…) ca să fim multumiţi cu noi înşine?
Eu zic că un ritm de consolidări de vreo 30 de şantiere închise pe an, asta înseamnă 60 de şantiere mereu deschise, pentru că durând doi ani, se suprapun (…) suntem departe de acel moment, dar ne apropiem. Dacă la cutremurul din 1977 am avut câteva sute de clădiri care fuseseră afectate în 1940, lăsate nereparate, neconsolidate, dintre care au căzut câteva zeci, acum avem câteva mii de clădiri care au fost afectate la cutremurul din 1977, dar şi la cutremurul din 1940 unele dintre ele şi dintre acestea va cădea probabil o proporţie semnificativă”, a explicat fondatorul Asociaţiei Re:Rise, Matei Sumbasacu, într-o conferință de presă.
„Câteodată au fost replici înainte de cutremurele puternice, care ar fi putut să le anunţe, câteodată nu, cum este cazul celui din ’40 şi pe urmă a celui din ’77, care a venit doar la 37 de ani şi fără un cutremur mai mare înainte, deci hai să nu clădim o teorie, (…) să conştientizăm că un cutremur, până una alta, ar putea avea loc oricând, în 100 de ani aproape sigur o să mai fie cutremur major în Vrancea”, a adăugat dr. Dragoş Toma-Dănilă, cercetător ştiinţific la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).
„Avem o lege care ne obligă ca, până în anul 2025, să realizăm evaluarea vizuală rapidă la nivelul Municipiului Bucureşti. Printr-un proiect de hotărâre de Consiliu General am încercat să împărţim competenţele (…). Propunerea noastră a fost ca de zonele construite protejate să se ocupe Primăria Capitalei, celelalte zone să revină sectoarelor.
Nu a trecut acest proiect de hotărâre, o să încercăm să îl redepunem, probabil în următoarea şedinţă (…) ne-am propus ca, odată cu aprobarea bugetului în martie, să intrăm şi să facem un proiect de evaluare vizuală rapidă. Am luat în calcul zona construită protejată patru, care acoperă zona din Piaţa Romană, Universitate şi Unirea”, a completat directorul executiv al Administraţiei Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, Răzvan Munteanu.
