Blocajul de la Registrul Comerţului Bucureşti ar urma să se rezolve în următoarele 60 de zile, după ce atribuţiile judecătorilor vor fi preluate de viitorii registratori comerciali. La sfârşitul anului trecut, o companie din Capitală şi-a înlocuit din funcţie administratorul. Potrivit legii, pentru ca schimbarea să aibă cu adevărat efect trebuie să fie anunţată la Registrul Comerţului. „Am aici tot ce trebuie: cererea, hotărârea AGA, declaraţia pe proprie răspunde
Blocajul de la Registrul Comerţului Bucureşti ar urma să se rezolve în următoarele 60 de zile, după ce atribuţiile judecătorilor vor fi preluate de viitorii registratori comerciali.
La sfârşitul anului trecut, o companie din Capitală şi-a înlocuit din funcţie administratorul. Potrivit legii, pentru ca schimbarea să aibă cu adevărat efect trebuie să fie anunţată la Registrul Comerţului. „Am aici tot ce trebuie: cererea, hotărârea AGA, declaraţia pe proprie răspundere, copia după cartea de identitate, cazierul fiscal, dovada plăţii taxelor“, îi explică juristul firmei funcţionarei de la ghişeu. „Da, totul este în regulă“, răspunde aceasta după ce verifică, timp de câteva minute, dosarul.
Totul pare prea frumos ca să fie adevărat: nu a stat la coadă, nu mai trebuie să umble după cine ştie ce aviz sau ştampilă, în câteva zile noul administrator va avea drept de semnătură şi societatea îşi va putea vedea liniştită de treabă… Când, deodată, vine vestea şocantă: „Termenul este 23 februarie 2011“. Cu alte cuvinte, schimbarea va deveni operaţională de-abia peste un an şi aproape două luni, timp în care, teoretic, firma nu poate lua nicio decizie care necesită aprobarea administratorului şi nu poate emite niciun act pe care acesta trebuie să-şi pună semnătura (de exemplu, bilanţul contabil).
Iar în situaţii similare se află mii de companii. Potrivit Departamentului Comunicare al Ministerului Justiţiei, la momentul scrierii acestui articol erau înregistrate şi nesoluţionate la Registrul Comerţului Bucureşti 16.946 de cereri, termenele de soluţionare ajungând până la 9 martie 2011, pentru modificări în cazul unor companii deja existente.
Ordonanţa salvatoare
Soluţia este una simplă şi a fost adoptată printr-o ordonanţă de urgenţă în ultimele zile ale lui 2009, urmând să intre în vigoare în 14 ianuarie. Ea constă în eliminarea judecătorilor din întregul proces (cu excepţia unor operaţiuni mai delicate: verificarea îndeplinirii condiţiilor fuziunii, numirea unui lichidator, constatarea dizolvării de drept a societăţii comerciale). „Practic, cererile de înregistrare şi alte solicitări vor fi date temporar din competenţa judecătorului-delegat în aceea a directorilor oficiilor Registrului Comerţului sau a persoanelor desemnate de către aceştia“, explică ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu.
„Vom desemna un număr suficient de angajaţi pentru remedierea cât mai urgentă a blocajului. Dorim finalizarea în maximum două luni a cererilor depuse şi nesoluţionate, concomitent cu cererile depuse în mod curent“, declară, la rândul său, Adriana Luminiţa Iacob, directorul general al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Peste şase luni, locul judecătorilor de la Registru ar trebui luat, definitiv, de o profesie nouă: registratorii comerciali. Aceştia ar urma să fie, în mare parte, recrutaţi dintre actualii angajaţi ai ONRC, vor avea studii superioare, de preferinţă juridice, şi vor activa, cel mai probabil, tot în subordinea Registrului Comerţului.
Soluţia putea fi găsită mai demult
Deşi răsuflă uşuraţi, antreprenorii din Capitală sau avocaţii lor nu pot uita prin ce au trecut în ultimele luni. „Nu am putut deschide un magazin până nu m-am milogit pur şi simplu de judecător, arătându-i că plătesc chirie degeaba jumătate de an, până se va opera în Registru deschiderea punctului de lucru“, povesteşte un om de afaceri bucureştean.
Şi Gabriel Biriş este nemulţumit de faptul că a trebuit să aşteptăm un guvern cu puteri depline pentru a debloca situaţia: „Parcă domnul Predoiu spunea acum câteva luni că ONRC nu poate funcţiona în afara autorităţii judecătorilor. Acum vedem că se poate. Şi nu înţelegem de ce, timp de trei luni, nu s-a luat nicio măsură administrativă care să rezolve problemele firmelor din Bucureşti, care, totuşi, produc 20% din PIB. Pentru a nu se ajunge aici, puteau fie să suplimenteze numărul de judecători, fie să elimine limita maximă de dosare pe care aceştia au impus-o.”
Gabriel Biriş, Founding Partner la Biriş Goran
20% este aportul la crearea PIB al companiilor din Bucureşti, cele mai afectate de blocajul birocratic de la Registrul Comerţului