Comisia Europeană ne-a făcut o bucurie de Sărbători, renunţând la activarea mecanismului de salvgardare pe agricultură. Bruxelles-ul ne avertizase că, pe 20 decembrie, va impune această clauză dacă ţara noastră nu va remedia problemele astfel încât Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) să poată fi acreditată. Acest lucru însemna ca Agenţia să îndeplinească condiţiile solicitate de Comisia Europeană (CE) şi să poată gestiona fondurile
Comisia Europeană ne-a făcut o bucurie de Sărbători, renunţând la activarea mecanismului de salvgardare pe agricultură.
Bruxelles-ul ne avertizase că, pe 20 decembrie, va impune această clauză dacă ţara noastră nu va remedia problemele astfel încât Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) să poată fi acreditată. Acest lucru însemna ca Agenţia să îndeplinească condiţiile solicitate de Comisia Europeană (CE) şi să poată gestiona fondurile alocate de la bugetul UE pentru plăţile directe calculate la hectar, destinate fermierilor români. Potrivit unui avertisment lansat în cursul lunii octombrie de către executivul european, pentru a nu fi activată clauza de salvgardare, România trebuia să aibă un Sistem Integrat de Administrare şi Control (IACS) funcţional şi să nu efectueze plăţi înainte de finalizarea controlui pe teren.
Acreditarea celor două agenţii de plăţi – APIA şi Agenţia pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (ADRP)– de către ministrul agriculturii, Dacian Cioloş, s-a făcut în baza raportului auditorului extern – compania Deloitte. Conform lui Michael Mann, purtătorul de cuvânt al comisarului pentru agricultură, Mariann Boel, în raportul anterior al companiei Deloitte se indicau deficienţe la unul dintre modulele sistemului IACS, ceea ce însemna că Bruxelles-ul nu avea garanţia că banii vor ajunge la agricultori, şi nu în alte portofele.
Reprezentanţii companiei Siveco, care a realizat softul IACS, ne-au spus că problemele au apărut fiindcă sistemul informatic este deosebit de complex, iar numărul fermierilor care trebuie să fie incluşi în baza de date este foarte mare. Până la termenul-limită de depunere a cererilor, APIA primise peste 1,2 milioane de solicitări pentru plăţile directe la hectar.
La trei zile după ce a semnat acreditările, Cioloş s-a întâlnit la Bruxelles cu Mariann Boel. Discuţia s-a axat pe funcţionalitatea sistemului IT de la APIA. La încheierea întrevederii, CE anunţa că: „Datorită progresului rapid înregistrat de autorităţile române în procesul de punere în aplicare a controalelor necesare în materie de cheltuieli agricole, s-a hotărât să nu se aplice aşa-numitul «mecanism de salvgardare» în cazul României. Un nou raport întocmit de către Deloitte, expert independent, concluzionează că modulul informatic al sistemului IACS nu mai prezintă deficienţe majore care să necesite remediere“.
Comisarul pentru Agricultură a avertizat însă că situaţia subvenţiilor va fi atent monitorizată şi că, la începutul anului 2008, Bruxelles-ul va efectua o serie de controale în România. Anunţul a fost făcut cu opt zile înaintea termenului-limită. Pe 20 decembrie, dată la care Bruxelles-ul ar fi trebuit să anunţe ce decizie a luat, la Palatul Berlaymond nu mai era nimeni.
Membrii vechi ai UE au dreptul la mai multe greşeli
„Decizia CE de a nu activa clauza nu înseamnă că APIA nu mai are probleme de rezolvat. Acest lucru a fost confirmat şi de ultimul raport al companiei Deloitte. Cred că reprezentanţii Comisiei au luat o decizie de natură tehnică, şi nu politică“, susţine europarlamentarul Maria Petre, membră în Comisia pentru agricultură a Parlamentului de la Strasbourg din partea grupului Partidului Popular European. Aceasta a explicat pentru Capital că, în cazul activării clauzei de salvgardare, România ar fi pierdut circa 300 de milioane de euro, reprezentând reducerea cu 25% atât a sumei destinate plăţilor directe la hectar pentru acest an (110 milioane de euro), cât şi a bugetului pentru 2007, care urmează să fie alocat pentru dezvoltare rurală, după aprobarea, la Bruxelles, a Planului Naţional de Dezvoltare Rurală.
„Activarea clauzei pe agricultură ar fi fost o premieră. Până acum, niciunui alt stat membru nu i s-a impus această clauză. Probabil dacă nu am fi remediat nicio deficienţă din cele indicate în raportul Deloitte, Comisia ar fi fost nevoită să apeleze la clauză“, ne-a spus Monica Iacob-Ridzi, membră a Comisiei pentru control bugetar din cadrul Parlamentului European.
Politica Agricolă Comună şi modul în CE controlează cheltuirea banilor europeni generează dezbateri aprinse în Parlamentul de la Strasbourg. Recentul raport al Curţii de Conturi Europene a scos la iveală o serie de nereguli în ceea ce priveşte cheltuirea fondurilor destinate agriculturii. S-a constatat că sume importante alocate de la bugetul UE, pe care ar fi trebuit să le primească fermierii europeni, au fost încasate de proprietarii unor parcuri de distracţii şi ai unor herghelii, cum s-a întâmplat în Suedia şi Germania, sau de către patronii unor terenuri de golf din Danemarca.
Şi România a fost menţionată în raport, referitor la un singur proiect cu finanţare SAPARD, la care nu se respectaseră procedurile privind achiziţiile publice. Însă, cele mai mari probleme au fost depistate în Grecia, pentru al cincilea an consecutiv. Cu toate acestea, împotriva Greciei nu s-a activat clauza pe agricultură. Probabil că, în acest context, dar şi pentru a nu crea un precedent, CE a decis să nu impună nici în cazul României clauza de salvgardare.
Monica Iacob-Ridzi, europarlamentar
Miza
300 milioane de euro reprezintă suma pe care ar fi pierdut-o România în cazul activării clauzei de salvgardare pe agricultură