ARPIM crede că aplicarea noii taxe nu va influenţa doar piaţa farmaceutică, ci va avea un impact major la nivel economic, social și medical.

Din punct de vedere economic, taxa ar fi inaplicabilă, deoarece companiile farmaceutice ar trebui să susţină integral diferenţa dintre bugetul alocat şi consumul de medicamente. Actuala taxă clawback presupune ca cei care detin autorizatii de punere pe piață pentru medicamente să plătească diferența dintre consum și bugetul inițial prevăzut pentru medicamente de Ministerul Sănătății. Astfel, tot ceea ce ar trebui asigurat de stat prin rectificările bugetare ar urma să fie preluat de producători. Consecinta este că indiferent de cât de putin alocă statul pentru medicamente, industria ar trebui să plătească restul. ARPIM a făcut o simulare pe execuție bugetară bugetară prognozată pentru anul 2012, în urma căreia a determinat că taxa clawback pe care ar trebui să o plătească în acest moment este de 1,7 miliarde de lei.
"Vom fi nevoiţi să plătim o taxă pentru venituri pe care nu le-am realizat, pentru că noua taxă clawback se aplică la preţul de vânzare al medicamentelor, care include pe lângă preţul de producător, marja de distribuţie, adaosul farmaciilor şi TVA. De exemplu, pentru un medicament în valoare de 100 de de lei vândut pe piață, o companie va fi obligată să plătească clawback 136 lei, lucru imposibil de susținut", spune Cristian Luțan, director executiv adjunct al ARPIM.
Noua taxă clawback este cu atât mai nesustenabilă cu cât CNAS plăteşte după 1 an farmaciile, distribuitorii și producătorii. În prezent, există medicamente utilizate şi neplătite în valoare de 1,3 miliarde de euro.
Clawback-ul va alunga investitorii
Noua taxă va avea şi un impact social și medical. "Prin însăși textul ei, ordonanța ridică acest risc major: dacă diferența dintre buget și consum este foarte mare în 2012, atunci e posibil ca unele companii să nu-și poată îndeplini obligația. Neîndeplinirea obligației duce la eliminarea întregului portofoliu din lista de medicamente compensate, ceea ce înseamnă că medicamentele se vor gasi în continuare, dar nu vor putea fi achiziționate decât cu plata integrală din buzunar de către pacienți", a spus Cristian Luţan.
Producătorii de medicamente vor fi nevoiţi să gestioneze impactul economic prin reducerea costurilor, dar acest aspect va avea consecinţe la nivel social precum reducerea locurilor de muncă, care va aduce dupa sine: diminuarea contribuțiilor la bugetul de stat, reducerea bugetului de educaţie medicală ştiinţifică şi al celui de responsabilitate socială.
Nu în ultimul rând, este îngrijorător  semnalul pe care autoritățile române îl transmit investitorilor străini, care vor percepe această taxă ca pe un semnal că România nu este un loc sigur pentru investiții. În perioada imediat următoare, industria producătoare de medicamente își propune continuarea dialogului cu Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor Publice, pentru a se ajunge la elaborarea si implementarea unui mecanism de clawback sustenabil.
Studiul de impact a fost efectuat în luna septembrie, și cuprinde calcule și simulări pe baza datelor furnizate de CNAS privind execuția bugetară, alocările bugetare pe anul 2011 și estimarea consumului de medicamente în anul 2011.