Am auzit de nenumărate ori din gura guvernanților că România nu are bani pentru investiții, că nu are bani să-și plătească medicii și profesorii, că nu are bani pentru dotarea spitalelor, că nu are bani pentru modernizarea școlilor. Fals! În România se produc bani care sunt însă execrabil gestionați. Fondurile publice sunt risipite fie pe investiții aiuristice, fie sunt îndreptate spre buzunarele clientelei politice și ale „băieților deștepți“.

Citeam zilele trecute raportul întocmit de Expert Forum referitor la alocările bugetare discreționare făcute exclusiv pe criterii politice. Numai în 2008, sumele alocate preferențial pentru proiecte de investiții locale s-au ridicat la 1,3 miliarde de euro, reprezentând peste 70% din tolalul investițiilor la nivel local. Cum se traduce asta? Păi, simplu. Erai primar sau președinte de consiliu județean din partidul aflat la guvernare, primeai bani pentru a face investiții. Nu erai cu cei de la putere, nu primeai nimic. Autorii raportului concluzionează că „într-un stat cu instituţii slabe şi tradiţie clientelară, un aflux masiv de fonduri în bugetele publice poate să facă mai mult rău decât bine, în funcţie de cât de corect şi eficient este gestionat surplusul“. Î

n cele mai multe cazuri, fondurile publice în excedent sunt foarte prost manageriate. Banii sunt aruncați pe investiții care nu produc niciun efect în economie, nu generează valoare adăugată pentru mediul privat. În plus, proiectele sunt atribuite firmelor de partid care, de cele mai multe ori, fac lucrările de mântuială, pentru a beneficia ulterior de contracte de reabilitare. În afară de acest de tip de bătaie de joc la adresa contribuabilului român, mai există o altă metodă prin care banii publici sunt prăduiți. Este vorba despre căpușarea companiilor de stat. România pierde anual sute de milioane de euro din cauza managerilor acestor firme, care permit drenarea unor sume impresionante spre buzunarele „băieților deștepți“. Cred că cel mai elocvent exemplu în acest caz este Hidroelectrica. O societate care, teoretic, trebuia să producă profituri uriașe, dar care astăzi este în insolvență din cauza contractelor păguboase. Contracte care i-au făcut milionari peste noapte pe proprietarii unor firme de apartament.

Bineînțeles că exemplele pot continua cu CFR Marfă, Tarom, Oltchim. Peste tot aceeași rețetă. Cotracte încheiate în defavoarea companiei, achiziții supraevaluate, vânzări subevaluate, piețe neexploatate, manageri numiți politic să satisfacă doar interesele de partid. Tragic este că nimeni nu a plătit pentru pagubele produse bugetului de stat. Guvernul Ponta ar trebui să pună piciorul în prag și să ia măsuri drastice împotriva acestor practici, mai ales că se bucură, încă, de o susținere populară masivă.

Mai mult, cred că privatizările trebuie să fie accelerate pentru a stopa o dată pentru totdeauna prăduirea companiilor de stat. Evident, avem nevoie de investitori strategici serioși, care să preia societățile de stat și să le repună pe picioare. Exemplul Petromului este elocvent. O companie cu pierderi uriașe a fost preluată, în 2004, de un concern cu experiență care a restructurat din temelii toată afacerea. Rezultatul: profit-record pentru România, de aproape de 900 de milioane de euro și vânzări de 5,8 miliarde de euro în 2012. Deci se poate!

MARIAN DUȘAN,
președinte Romanian Business Accelerator