Peste 300 de clienţi nemulţumiţi ai BCR au trimis o scrisoare deschisă preşedintelui Traian Băsescu, prin care îi solicită să le sprijine demersul, respectiv să ceară ANPC să aplice legea fără discriminare.

De asemenea, 300 dintre clienţii BCR doresc ca preşedintele să respingă orice act normativ care ar diminua drepturile clienţilor în raport cu băncile.

Dintre aceştia, 150 s-au reunit într-un club din capitală săptămâna trecută, unde s-au sfătuit cu avocaţii cu privire la soluţiile pe care le au pentru a scăpa de dobânzile abuzive. Pentru a avea mai multe şanse, oamenii se gândesc să dea banca în judecată la comun.

Alţi 100 de clienţi nemulţumiţi, care au contractat credite de la Volksbank, au discutat tot săptămâna trecută cu privire la modul în care pot obliga banca să renunţe la anumite pretenţii.

Redăm, în cele ce urmează, scrisoarea adresată preşedintelui Băsescu:

”Scrisoare deschisă adresată Preşedintelui României

Stimate Domnule Preşedinte,

Suntem un grup de peste 3000 clienţi ai Băncii Comerciale Române, victime ale sistemulul legislativ precar din această ţară. Spunem precar pentru că, rareori legile sunt clare şi, atunci când acest lucru se întâmplă, ele se aplică în mod discreţionar, în funcţie de puterea de influenţă a diferitelor grupuri de interese din România. În cazul de faţă este vorba de grupul de interese al bancherilor din România, preocupat să anihileze efectele OUG 50 / 2010, care reglementează drepturile şi obligaţiile părţilor în ceea ce priveşte contractele de credit pentru consumatori. Preocupările acestor domni în a modifica sau interpreta prevederile legale ale actului normativ amintit mai sus, au ca scop păstrarea de către domniile lor a unor privilegii care nu au legătură cu realităţile economico-sociale din România de azi.

Pe scurt, actul normativ amintit mai sus prevede printre altele şi eliminarea comisioanelor abuzive introduse în contractele de creditare de către bănci, precum şi aducerea dobanzilor la formule de calcul transparente, raportabile la indicatori independen i de pe pia a de profil. Evident, transparentizarea costurilor creditelor nu este pe placul bancherilor din România, ele fiind de natură a arăta profiturile ”nesimţite” ale acestor instituţii, profituri făcute pe seama clienţilor bun-platnici, cărora, în plină criză, le-au crescut în mod abuziv costurile creditelor angajate, deşi costurile finan ării băncilor au scăzut semnificativ (a se vedea scăderile successive ale ROBOR, EURIBOR, LIBOR, RMO, si multe altele).

Astfel, deşi unele comisioane ILEGALE au fost interzise în mod explicit prin actul normativ mai sus amintit, există bănci care, în dispreţul total al legilor şi autorităţilor române, au redenumit pur şi simplu comisioanele respective continuând să le perceapă în continuare. Referitor la dobânzi, deşi legea precizează clar la ce trebuie raportate acestea, băncile continuă să inventeze referinţe la referinţe şi marje peste marje cu singurul scop de a continua spolierea clienţilor bun-platnici, şi – ATENŢIE – pentru a crea premisele aducerii clienţilor astfel captivi în situaţia uşor predictibilă de a-şi preda, mai devreme sau mai târziu, locuinţele băncilor – devenite între timp noile companii imobiliare din România. Suntem poate singura ară din lume în care, în plină criză, băncile scot profituri uriaşe, pe seama populaţiei, iar organismele de stat cu rol de reglementare, verificare şi control în domeniu, nu iau măsuri decât atunci când sunt ameninţate cu proceduri de infringement de către autorităţile europene. Şi atunci, multe dintre aceste măsuri au efectul unui calmant adimistrat unui pacient aflat în comă.

Vă reamintim Domnule Preşedinte că în alte ări care au trecut sau trec prin criză băncile neperformante au dat faliment, aşa cum este normal într-o economie liberă. În România însă, ţara în care pe timp de criză toată lumea – vrând-nevrând – e solidară, bugetarii cu 25%, companiile private cu impozitul minim şi câte şi mai câte vor urma, cartelul băncilor este lăsat în voia lui să facă legea pe o piaţă pe care n-a reuşit să impună legea nici un factor politic aflat până în prezent la putere. Astfel, în loc să treacă la restructurări administrative, de personal sau la restructurarea creditelor neperformante, bancherii din România au reacţionat la criză prin acţiuni care au vizat influenţarea deciziilor politice care vizau protecţia populaţiei în general precum şi protec ia consumatorilor în special. În acest sens, este binecunoscut faptul că bancherii au blocat iniţiativa legislativă privind falimentul personal, iar acum, profitând de slăbiciunea unor instituţii ale statului precum ANPC, încearcă să blocheze efectele OUG 50 / 2010 care practic nu le mai permite să aibă profituri uriaşe ilegale şi imorale pe seama spolierii unui popor.

Cum v-aţi simţi Dvs. Domnule Preşedinte ca şi client al unei bănci într-o ţară în care iniţiatorul unei legi (ANPC în cazul de faţă), constată că băncile încalcă în mod flagrant legea, dar, când vine vorba de măsuri concrete, devine neputincioasă şi-i trimite pe clienţi să se judece în instanţă? Vă reamintim Domnule Preşedinte că ANPC are ca şi prerogative în exercitarea atribu iunilor funcţionale inclusiv dreptul de a suspenda activitatea agen ilor comerciali care încalcă legisla ia cu privire la drepturile consumatorilor. Aţi văzut vreo bancă a cărei activitate să fi fost suspendată, Domnule Preşedinte? Noi, consumatorii care într-o vreme ridicam PIB-ul României, n-am văzut aşa ceva.

Probabil suspendarea activităţii este o măsură de natură excepţională care se aplică doar pentru ”buticul din colţ”, măria lor băncile fiind undeva mult deasupra legii pentru a li se aplica acelaşi tratament. Sigur, vor exista voci care vor susţine că băncile nu încalcă legea într-atât de tare. Să însemne acest lucru că a înnebunit populaţia? Pentru că suntem totuşi mii… Şi din aceste mii fac parte şi mii care v-au votat, Domnule Preşedinte, conferindu-vă calitatea de Garant al Constituţiei României, cu speranţa că, atunci când va fi cazul, îi veţi ajuta ca drepturile ce li se cuvin conform Constitu iei să li se şi acorde.

Vă asigurăm Domnule Preşedinte că vom merge până capăt cu demersul nostru în justiţie împotriva acestui sistem cămătăresc, în ciuda unor voci de bătrâni bancheri pensionari, care ţn că un astfel de demers ar fi de natură a provoca o gravă dezordine socială. Noi nu dorim aşa ceva, dar nu putem renunţa la drepturile noastre, mai ales că în fapt, atitudinea din ultimii ani a băncilor din România este pe cale să provoace o gravă criză socială prin tentativele repetate în ultima vreme de a lăsa pe drumuri o bună parte a populaţiei României.

Vă reamintim, Domnule Preşedinte, că, atunci când nevoia v-a împins, v-aţi întors către popor, iar poporul v-a urmat. Vă rugăm să consideraţi că – deşi nu absolut tot poporul român trăieşte drama jugului bancar pe timp de criză, dat fiind numărul mare şi în creştere al cetăţenilor care se alătură
demersului nostru – poporul s-a întors de astă dată către Dvs., cerându-vă sprijinul pe care îl poate da Garantul Constituţiei în România.

Pe cale de consecinţă, vă solicităm, Domnule Preşedinte, să sprijiniţi public demersul nostru, în sensul de a cere în mod imperativ ANPC să-şi facă datoria şi să aplice legea fără discriminare, precum şi în sensul de a respinge de la promulgare orice act normativ de natură a altera drepturile cetăţenilor români în relaţia cu băncile. În situaţia în care grupul de interese al bancherilor va reuşi să răstoarne legislaţia în domeniu în favoarea lor, riscaţi, Domnule Preşedinte, să rămâneţi doar preşedintele băncilor din România, entităţi care se vor întrece în oferte care mai de care pe o piaţă imobiliară pustie, în timp ce noi cei ce am votat să trăim bine vom fi de mult plecaţi spre orizonturi în care cămătăria este interzisă de facto, nu numai de jure.”