Preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Graţian Gheţea, spune că băncile care ofereau dobânzi prea mai la depozite ar fi trebuit să ridice semne de întrebare clienţilor.
Declaraţia este destul de alarmantă şi relativ ruptă din context, atâta timp cât aproape toate băncile din România, cu mici excepţii cum este şi Bank of Cyprus, au depozitele garantate în România şi sunt supravegheate de BNR, iar din acest punct de vedere riscurile diferă ca de la cer la pământ faţă de situaţia din Cipru, iar o analogie este total forţată.
Vezi ce bănci plăteau anul trecut dobânzi prea ridicate la depozitele în euro şi ce mari nume ar fi trebuit să fie considerante riscante în opinia lui Gheţea.
"Oamenii nu trebuie să tragă concluzia că s-a întâmplat şi la noi ce s-a întâmplat în Cipru. Este un semnal prost pentru Bank of Cyprus dar nu pentru sistemul bancar. Mă îngrijorează mai mult problemele din Grecia, pentru că legăturile României cu Cipru nu sunt atât de puternice. Îi compătimesc pe clienţii Bank of Cyprus dar toată lumea a spus de mai mulţi ani de problemele din Grecia, Cipru şi când îţi dau băncile 5% la depozitele în euro pe an trebuie să-ţi pui întrebări", spune Gheţea.
Ori, chiar în prezent o bancă din România oferă 5% la euro. Este vorba de TBI Bank, care a deschis operaţiunile săptămâna trecută.
Totuşi, anul trecut pe vremea asta nume din cele mai mari ofereau dobânzi destul de ridicate pentru depozitele în euro, cele mai multe în cadrul unor promoţii.
Cei care au deschis balul dobânzilor de 5% la euro au fost cei de la BRD, care au setat atunci un nivel peste cel al băncilor greceşti care nu aveau concurenţă pe acest segment. Asta ar fi însemnat că, în opinia lui Gheţea, a doua bancă din sistem trebuie să ridice semne de întrebare clienţilor în privinţa siguranţei depozitelor?
Apoi a fost rândul celor de la Alpha Bank, care prin produsul Tax protect plăteau tot 5%, randamentul real fiind însă peste cel oferit de BRD, întrucât banca plătea impozitul de 16% pe dobândă şi nu avea nici un comision de 0,5% la retragere, cum aveau cei de la BRD.
În acea vreme, Banca Românească, deţinută de National Bank of Greece, plătea o dobândă de 4,88% la euro. O dobândă dintre cele mai ridicate plăteau şi cei de la Piraeus Bank, prin depozitul Olimpic, de 4,75%.
De asemenea, dobânzi de peste 4% plăteau anul trecut pe vremea asta şi cei de la UniCredit, BCR, ATE Bank, Carpatica, Volksbank sau Procredit.
Prin urmare, mai toate aceste bănci ar fi trebuit probabil, în opinia preşedintelui ARB, să dea de bănuit clienţilor. Dar o comparaţie a acestor bănci cu ce s-a întâmplat cu Bank of Cyprus, care a oferit şi ea dobânzi mai ridicate, este cel puţin forţată, întrucât toate aceste bănci au o solvabilitate extrem de ridicată, sistemul bancar din România fiind din acest punct de vedere printre cele mai bine plasate din UE.
Bank of Cyprus este în primul rând supravegheată de Bancă Naţională  din Cipru şi face parte dintr-un sistem bancar dezvoltat exagerat faţă de economia Ciprului, cu active de 7-8 ori mai mare decât PIB-ul Ciprului. Ori în România sistemul bancar are cea mai scăzută pondere raportată la PIB din toate ţările din UE. Şi atunci de unde până unde orice analogie?