Clienţii care aşteaptă credite mai multe, băncile-mamă din străinătate, care vor să îşi recupereze împrumuturile mai vechi, şi statul român, dornic să se împrumute mai mult şi mai ieftin în valută, toți speră să fie posibili beneficiari ai celei mai recente decizii luate de BNR.
Banca Naţională a României a redus rata rezervelor minime obligatorii (RMO) aplicate pasivelor în valută ale băncilor de la 16% la 14%. Potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, decizia va însemna eliberarea a 400 milioane de euro, începând cu perioada de aplicare 24 noiembrie-23 decembrie. Ce vor face băncile cu acești bani? „Volumul de 400 milioane de euro este posibil să fie repatriat, să se plătească datorii ale băncii fiică la banca mamă, dar se pot întoarce în economia românească, cumpărând diverse titluri“, a spus Isărescu.
Statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice (MFP), poate fi beneficiarul unor astfel de achiziţii de titluri, în condiţiile în care se împrumută în valută prin emisiuni de obligaţiuni. La ultima emisiune de eurobonduri, MFP a împrumutat 1,5 miliarde de euro. Beneficiari ai sumelor eliberate de BNR ar putea fi şi clienţii bancari privaţi care vor să ia împrumuturi în euro, dar aceasta mai mult în teorie, deoarece normele băncii centrale descurajează creditarea în valută. Şeful BNR spune că, potrivit teoriei economice, valuta eliberată băncilor se poate întoarce în creditare. „Teoria arată că există o multiplicare legată de RMO. Există o influenţă a creditării în valută, pentru că a scăzut atât de mult“. Isărescu susţine că BNR nu are ceva contra creditului în valută, ci doar contra „clienţilor care încasează venituri în lei, dar sar să se împrumute în valută“.
Statul, cel mai probabil beneficiar
Istoria recentă arată că, de multe ori, momentul eliberării unor sume mari prin reducerea rezervelor minime obligatorii, atât în lei, cât şi în valută, a coincis cu lansarea unor emisiuni de obligaţiuni importante de către Ministerul Finanţelor Publice, astfel încât banii au ajuns să finanţeze statul român, mai degrabă decât să susţină creditarea clienţilor privaţi. Mare parte a sumelor eliberate prin reducerea RMO au fost şi repatriate – băncile străine au retras circa 9 miliarde de euro în ultimii ani – pentru a plăti datorii către banca mamă, create în perioada de boom a creditării. O parte din bani s-au întors, însă, în România, mai exact la statul român, de la care băncile străine au cumpărat obligaţiuni.
Banca Naţională a anunţat că va continua să reducă rezervele minime obligatorii în euro, condiţie obligatorie pentru ca România să poată intra în zona euro, acolo unde nivelul acestora este de aproape patru ori mai mic.
Până acum, deciziile băncii centrale au urmărit reducerea mai puternică a rezervelor minime în lei, dar chiar şi în cazul acestora, statul a reuşit să îşi facă mai bine parte la sumele eliberate decât clienţii bancari privaţi. La precedenta şedinţă a Consiliului de Administraţie al BNR, de la finele lunii septembrie, s-a decis reducerea ratei rezervelor minime obligatorii în lei de la 12% la 10%. Decizie care a însemnat eliberarea a circa 2,7 miliarde de lei începând cu 27 octombrie. Dată la care Ministerul Finanţelor a avut programate două emisiuni de titluri, împrumutând fără emoţii peste 1,3 miliarde de lei.