Clinicile private iau pulsul provinciei

Două lucruri sunt sigure în ceea ce priveşte evoluţia viitoare a pieţei serviciilor medicale private din România: în Bucureşti, mai e încă loc pentru creştere, iar potenţialul oferit de provincie nu trebuie neglijat. La prima vedere, privind din exterior, ai putea crede că piaţa serviciilor medicale private a început să se calmeze; nimic mai fals. Dimpotrivă! La unison, toţi marii jucători din domeniu afirmă că numai Bucureştiul, singur, mai poate absorbi încă mul

Două lucruri sunt sigure în ceea ce priveşte evoluţia viitoare a pieţei serviciilor medicale private din România: în Bucureşti, mai e încă loc pentru creştere, iar potenţialul oferit de provincie nu trebuie neglijat.

La prima vedere, privind din exterior, ai putea crede că piaţa serviciilor medicale private a început să se calmeze; nimic mai fals. Dimpotrivă! La unison, toţi marii jucători din domeniu afirmă că numai Bucureştiul, singur, mai poate absorbi încă multe investiţii. „Credem că piaţa din Bucureşti va atinge potenţialul de maturitate în minimum cinci ani de acum încolo“, spune Bogdan Popescu, director de marketing al Medcenter. „Gândiţi-vă că, de exemplu, în ce priveşte spitalele private sau furnizorii de servicii medicale de nişă suntem încă departe de nivelul existent în statele dezvoltate.“ De altfel, afirmă Sergiu Neguţ, directorul executiv al Centrului Medical Unirea (CMU), aceasta nu e o situaţie aparte: „Piaţa de servicii medicale private este în creştere inclusiv în economiile dezvoltate. Ţări care au un avans al PIB de 2%-3% au creşteri ale cheltuielilor medicale de 10% sau mai mult. Cu atât mai mult în România, unde avem o economie emergentă, această piaţă este în creştere extrem de rapidă şi sustenabilă.“ Erghin Hagicalil, directorul general al grupului Romar, estimează valoarea totală a pieţei la circa 200 de milioane de euro şi, spune el, ea „va avea o valoare de minimum 800 de milioane de euro, cifră ce va fi atinsă într-un orizont de timp de aproximativ patru ani. Deci, în cea mai conservatoare previziune, piaţa va creşte de patru ori în patru ani.“

Pe cât de optimiste sunt companiile, pe atât de mari sunt investiţiile deja realizate sau anunţate; de exemplu, Romar vorbeşte de o creştere a bugetului de investiţii până la patru milioane de euro, de peste şase ori mai mare decât cel de anul trecut (0,65 milioane de euro)! Suma se apropie de totalul investiţiilor derulate de Romar până în prezent – 5,2 milioane de euro. Aceasta, în timp ce o companie precum CMU, care îşi estimează investiţiile totale la câteva zeci de milioane de euro, a planificat pentru acest an un buget de investiţii de 7,5 milioane de euro, în curs de finalizare, la care se vor adăuga alte cinci milioane la începutul anului următor. La fel, Hiperdia a anunţat dublarea investiţiilor aferente lui 2007, până la şase milioane de euro, comparativ cu trei milioane anul trecut. Medicover va investi dublul sumei din 2006 (trei milioane de euro, faţă de 1,5 milioane anul trecut), Medcenter a planificat investiţii cu 90% mai mari decât în 2006, iar MedLife a programat, până în 2008, investiţii de peste 25 de milioane de euro.

Lucrurile se schimbă când vine vorba de strategiile de extindere a afacerii; e drept că toate companiile vizează provincia, dar armele sunt diferite: în timp ce CMU se concentrează asupra pieţei din Capitală şi a contractelor cu clienţi corporativi – retailul destinat persoanelor fizice nefiind deocamdată o prioritate – alţii preferă să acopere în ritm susţinut restul ţării, adresându-se unei pături mai largi de potenţiali clienţi.

Şi provincialii atacă Bucureştiul

Problema e că vorbim de un teritoriu virgin: ca să acoperi toate judeţele cu clinici proprii, e nevoie de resurse financiare enorme. Dar chiar şi Bucureştiul a devenit o ţintă a planurilor de extindere ale companiilor venite din teritoriu; de pildă, sibienii de la Polisano au deschis deja două clinici în Capitală şi intenţionează să mai deschidă încă două-trei policlinici pe an până în 2009-2010, plus un spital privat – toate din resurse proprii! Nu e o glumă: Polisano e un jucător mare de pe piaţa distribuţiei de medicamente, aflat în primii trei din top, cu o cifră de afaceri de peste 142 de milioane de euro în 2006 şi un profit net de peste 15 milioane; chiar şi aşa, preşedintele grupului, Ilie Vonica, nu exclude posibilitatea asocierii cu un alt investitor: „Viitorul poate să aducă uneori oportunităţi interesante“, spune el. Şi braşovenii de la Hiperdia atacă Bucureştiul şi ţintesc extinderea cu câte două-trei centre de diagnostic şi laboratoare anual – sunt specializaţi pe acest segment, al investigaţiilor aşa-numite „paraclinice“ -, bugetul aferent fiind de circa trei milioane euro pentru fiecare nouă unitate în parte. „Hiperdia consideră esenţială extinderea în ţară“, afirmă Tiberiu Roth, directorul general al companiei.

„În analiza extinderii serviciilor private, există două dimensiuni“, afirmă Bogdan Pană, director comercial al Euroclinic. „Extinderea pe orizontală, pentru acoperirea unei arii geografice/populaţii cât mai extinse, şi extinderea pe verticală, pentru acoperirea unei game complete de servicii medicale, de la consultaţii până la operaţii complexe.“ Deocamdată, companiile din domeniu ori se extind rapid în teritoriu, ţintele predilecte fiind oraşele mari, ori se concentrează asupra pieţei bucureştene (cazul CMU), ori oferă servicii integrate, – cazul Euroclinic, care aparţine sistemului de îngrijiri integrate de sănătate Medisystem. Acesta oferă „la pachet“ asigurări de sănătate ale Interamerican, companie deţinută de grupul olandez Eureko. Aceeaşi reţetă ca şi cea a Euroclinic se regăseşte la MedLife, care are şi o divizie de asigurări, AsiLife, pe lângă un spital privat propriu şi o hiperclinică; ambele îşi vor inaugura unităţi proprii, „dublete“ spital-hiperclinică, în Braşov şi Timişoara, până în primăvara anului viitor, ca parte a planurilor de extindere în cinci oraşe: Constanţa, Timişoara, Braşov, Iaşi şi Cluj-Napoca. E clar că piaţa e în fierbere; bătălia se duce pe toate fronturile, deoarece există mult spaţiu de dezvoltare. Încă nu avem o listă clară de câştigători, dar nu trebuie să aşteptăm decât câţiva ani…