Doar cinci mii de români au apelat la programul „rabla“, în timp ce nemţii aproape au epuizat prima tranşă de fonduri, iar în Franţa şi Italia pieţele au reintrat pe un trend pozitiv.
Puţini români se lasă seduşi în acest an de cei 3.800 de lei oferiţi de stat în schimbul „rablelor“, mai mult sau mai puţin funcţionale, pe care le deţin. Administraţia Fondului de Mediu (AFM), forul care gestionează Programul de stimulare a înnoirii parcului auto naţional, a confirmat primirea a numai 5.151 de note de acceptare, eliberate de producătorii validaţi, în ciuda faptului că pentru prima fază a acestui program sunt disponibile nu mai puţin de 20.000 de autoturisme, alte 40.000 fiind păstrate pentru etapele a doua şi a treia.
„Programul merge destul de prost“, spune ministrul mediului, Nicolae Nemirschi, fără a putea explica şi de ce. Lipsa de reacţie a românilor la demersul Guvernului poate părea inexplicabilă, însă, dacă privim succesul repurtat de programele similare din alte state, care au copiat sistemul românesc îmbunătăţindu-l atât la capitolul finanţare, cât şi la cel funcţional, putem înţelege unde sunt hibele „originalului“. Puţini ştiu însă că acest program nu este o invenţie românească, el fiind aplicat temporar în Franţa în anii 90.
Bani mai mulţi şi sisteme îmbunătăţite
Aflat printre puţinele pachete de ajutor pentru industria auto acceptate de Comisia Europeană, programul „rabla“ a intrat în acest an în atenţia majorităţii guvernelor din statele care deţin facilităţi de producţie auto. Dacă România a început încă din 2005 să ofere bonusuri celor care renunţau la maşina veche pentru un autoturism nou, anul acesta sisteme similare au fost puse la punct şi în state precum Austria, Cipru, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg, Portugalia sau Slovacia.
Numai că, în timp ce la noi piaţa continuă să scadă, în Germania înmatriculările de maşini noi au avansat în martie cu 40%, iar în Franţa cu 8,1%. Chiar şi Italia a reuşit să oprească scăderea pieţei, înregistrând o creştere de 0,24%. E normal, am putea spune, dacă ne uităm la banii oferiţi de guvernele statelor respective – 2.500 de euro în Germania, 1.000 de euro în Franţa, 1.500 în Italia, 1.500 de euro în Austria -, în timp ce românii primesc numai 850 de euro. Însă aceasta este doar o parte a explicaţiei. În România, modificările aduse programului s-au rezumat la 800 de lei în plus, trei etape şi 60.000 de maşini faţă de 40.000 în 2008. Sistemul de alocare a cotelor a rămas însă identic, penalizând atât clienţii, cât şi unele companii.
De ce a fost aleasă varianta alocării de cote pentru fiecare comerciant înscris în program şi nu este utilizat un sistem electronic de validare, astfel încât clienţii să poată opta pentru orice vehicul aflat pe piaţă în acest moment? Pentru că AFM „nu are disponibilitatea achiziţiei şi gestionării, din punct de vedere material şi uman, a unui sistem electronic de înscriere a persoanelor fizice“, a declarat pentru Capital preşedintele AFM, Vlad Marcoci, justificând lipsa din sistem a unui simplu calculator, un soft adecvat şi conexiune la internet.
Numai că tocmai această carenţă pune sute de clienţi pe drumuri pentru a afla unde mai sunt maşini disponibile, îi forţează pe unii să cumpere alt vehicul decât şi-ar fi dorit, pentru că o anumită companie şi-a epuizat cota, şi întinde pe parcursul unui întreg an o acţiune care se putea încheia mult mai devreme. Tot alocarea unei anumite cote pentru un comerciant, stabilită arbitrar, în funcţie de numărul de maşini cerute, aduce atingere comerţului liber. „Considerăm că, prin alocarea unui număr de unităţi pentru fiecare producător/importator/distribuitor autorizat, în funcţie de cerinţele acestuia, respectăm principiul transparenţei, astfel încât cumpărătorii îşi pot exprima opţiunea pentru o anumită marcă de autoturisme“, spune preşedintele AFM; însă realitatea este alta.
Bolnavi de suficienţă
Încă de acum câteva zile, Dacia a anunţat că a epuizat cota alocată în prima etapă, iar clienţii vor trebui să aştepte redistribuirea sau să opteze pentru un alt vehicul. În acelaşi timp, în Germania, unde totul se desfăşoară electronic, acelaşi producător român are un succes imens, clasându-se în topul cererii generate de un program similar. Conform Asociaţiei Importatorilor Germani de Automobile, mărcile germane au comercializat în primul trimestru 484.000 de unităţi, în timp ce importurile au fost dominate de Fiat (44.000 de unităţi), Skoda (45.500 unităţi) şi Renault-Dacia (39.000 unităţi). Numai că în Germania nu există cote alocate pe producător, iar clienţii solicită online acceptul de a intra în program.
Graţie unui sistem bine pus la punct, nemţii sunt pe punctul de a epuiza suma de 1,5 miliarde de euro, alocată iniţial pentru program. Săptămâna trecută, fondurile au fost majorate cu încă 3,5 miliarde, astfel încât programul „rabla“ german poate continua până la sfârşitul anului.
În Franţa, corelarea dintre programul de casare şi sistemul bonus-malus în privinţa poluării au dus , pe lângă revigorarea pieţei, şi la achiziţionarea de vehicule puţin poluante: 50% dintre maşinile înmatriculate în martie emit sub 120 g CO2/km.
«Instituţia noastră nu are disponibilitatea achiziţiei şi gestionării unui sistem electronic de înscriere a persoanelor fizice care doresc să participe în cadrul Programului.»
Vlad Marcoci, preşedinte AFM
5.151 note de acceptare au fost înregistrate până acum la Administraţia Fondului de Mediu. Acestea nu reprezintă însă certitudinea achiziţionării unui autoturism dintre cele 20.000 disponibile în prima etapă
