Motivul cel mai des invocat de presedintii de cluburi este lipsa banilor. Cu exceptia echipelor bucurestene, mai instarite, toate celelalte au probleme financiare, traind in general din generozitatea patronilor sau din sponsorizari ocazionale. Asigurarea este privita, in aceste conditii, de catre cluburile din provincie mai mult ca o piatra de moara si mai putin ca o protectie. Un accident grav poate insa schimba destinul unui jucator. Ultimul caz, cel al bacauanului Ardeleanu, accidentat grav d
Motivul cel mai des invocat de presedintii de cluburi este lipsa banilor. Cu exceptia echipelor bucurestene, mai instarite, toate celelalte au probleme financiare, traind in general din generozitatea patronilor sau din sponsorizari ocazionale. Asigurarea este privita, in aceste conditii, de catre cluburile din provincie mai mult ca o piatra de moara si mai putin ca o protectie.
Un accident grav poate insa schimba destinul unui jucator. Ultimul caz, cel al bacauanului Ardeleanu, accidentat grav de Lacatus intr-un meci de campionat, este semnificativ. Clauzele contractului de asigurare dintre FCM Bacau si ASIT (Asigurari Ion Tiriac) prevad pentru jucatorul accidentat acordarea sumei de 55.000 lei pentru fiecare zi de spitalizare. Daca Ardeleanu n-ar mai fi putut juca fotbal niciodata, ar fi primit doar 50 milioane, conform aceleiasi polite. O suma infima fata de posibilitatea lui de castig ca jucator activ.
Lacatus s-a angajat sa-i achite toate drepturile ce i s-ar fi cuvenit pana la refacerea totala dupa accident. „A fost o declaratie de ochii lumii, opineaza Ardeleanu. Pana acum n-am vazut nici un ban”. Dincolo de lipsa banilor, exista si un alt motiv al reticentei manifestate de cluburile profesioniste fata de asigurari. El este dat de faptul ca in putine cazuri societatile de asigurari au reusit sa ofere acestora polite de accidente cu acoperiri specifice pentru jocul de fotbal.
Produsul oferit este
unul clasic
Riscurile asigurate sunt in general cele specifice unei polite de accidente obisnuite, adica decesul si invaliditatea totala sau partiala din accident, ceea ce nu multumeste lumea fotbalului. „Ceea ce ni se pare important pentru acest sport este acoperirea incapacitatii temporare de joc din accident”, spune Dan Dumitrescu, ofiterul de presa al clubului Steaua.
De partea cealalta, argumentele sunt de natura obiectiva. Specificitatea asigurarii in sport deriva din calcule statistice, spun directorii societatilor de asigurari. Pentru a putea stabili un raport corect intre suma asigurata si prima incasata, asiguratorul ar trebui sa cunoasca frecventa accidentelor inregistrate intr-o perioada de timp relevanta si in conditiile specifice fiecarei tari (in functie de starea terenurilor, clima, conditiile de refacere dupa efort a sportivilor etc.).
In timp ce in Occident exista societati care au departamente specializate in asigurari sportive, in Romania, deocamdata, aceasta este o activitate de pionierat, solicitarile fiind destul de putine, precizeaza Viorel Vasilascu, director general adjunct Interamerican. In aceste conditii, fiecare club a negociat cu societatea de asigurare aleasa un contract care sa satisfaca macar in parte ambele parti. S-au adaugat clauze in limita posibilitatilor de asigurare ale pietei romanesti. S-au marit primele pana la gradul maxim de suportabilitate financiara a cluburilor solicitante.
Mai cu dare de mana, Steaua si National au incheiat cu Interamerican cate doua contracte. Primul asigura fiecare jucator din lotul de 22 pentru suma de 20.000 USD si este o polita obisnuita de accidente, care cuprinde riscul de deces sau invaliditate permanenta din accident.
Al doilea contract asigura primele de joc ale fotbalistilor celor doua echipe, asiguratorul platind cluburilor cate 150 USD pentru fiecare meci oficial nejucat de un jucator accidentat, in limita maxima a 22 de meciuri oficiale nejucate pe an de asigurare si pe intregul grup de persoane asigurate. Rapidul a preferat initial sa incheie cu aceeasi societate de asigurari o polita mixta de viata pe o suma mai mica, dar pe o perioada de zece ani, mizand pe avantajul oferit de specificul acestei polite, si anume acumularea de capital.
Calculul lui George Copos s-a dovedit insa pagubos atat pentru club, cat si pentru fotbalisti. Mort in garajul tatalui sau, fostul fotbalist al Rapidului, Mario Bugeanu, era asigurat de club pentru doar cinci milioane lei in caz de deces, banii neajungand familiei nici macar pentru inmormantare. In urma acestui eveniment tragic, conducerea clubului feroviar a decis incheierea unui contract suplimentar de asigurare de accidente pe termen de un an si pentru o suma asigurata de 10.000 USD pentru fiecare jucator.
In provincie bate
vantul saraciei
In ce priveste valorificarea contractelor incheiate de cluburile din provincie, aceasta reprezinta mai putin de jumatate din ceea ce-si permit cluburile mari. In raport cu riscurile acoperite, sumele asigurate variaza in general intre 40 si 70 milioane lei. „Nu putem mai mult, spune Nicolae Puiu, presedintele FC Onesti. Lunar, platim 3,5 milioane prime de asigurare, ceea ce inseamna peste 40 de milioane anual. La un club sarac, astea sunt posibilitatile.
F.C. Arges a optat pentru Omniasig, argumentele acestei alegeri fiind modul in care societatea s-a achitat de obligatii in cazul jucatorului stelist Laurentiu Rosu. Accidentat la Bastia acum cativa ani si nevoit sa ramana la o clinica din Franta, Omniasig i-a platit jucatorului cheltuielile de spitalizare, desi contractul nu prevedea acest lucru.
Datorita valorii scazute a campionatului intern, nu exista nici diferentieri de sume asigurate intre jucatorii aceleiasi echipe asa cum se intampla in campionatele tari din Europa.
In cazul in care dintre cei 22 de jucatori trecuti pe lista asiguratilor se transfera vreunul, pentru cel care vine in locul celui plecat incheiem o noua polita de asigurare, declara Luminita Teju, director de marketing la Omniasig.
Jucatorii Nationalei nu vor asigurare, ci bani
Desi cluburile profesioniste de fotbal din Romania sunt obligate sa-si asigure sportivii, in ceea ce priveste echipa nationala, jucatorii selectionati prefera ca in locul asigurarii sa incaseze bani cash.
Paradoxal, la aceasta ora, jucatorii care reprezinta Romania in meciurile internationale de fotbal nu sunt protejati de nici un contract de asigurare. Motivele invocate de federatie sunt cel putin trei. Primul dintre ele este de natura juridica. Pe plan intern, intre Federatia Romana de Fotbal si jucatorii selectionati nu exista un contract de munca. „Prin statutul sau, FRF nu are calitatea de angajator si, in concluzie, nici o obligatie de asigurare in ceea ce-i priveste pe jucatorii selectionati, spune Marian Albu, trezorierul FRF. Pe de alta parte, la nivel international, nici FIFA nu impune federatiilor afiliate asigurarea sportivilor pe perioada in care activeaza in cadrul loturilor nationale. Al doilea motiv tine de calcule statistice. In opinia oficialilor FRF, numarul relativ mic de meciuri sustinute de echipa nationala intr-un an si frecventa destul de redusa a accidentelor grave inregistrate in aceste partide nu justifica incheierea unui contract de asigurare. Un ultim argument invocat de federatie este faptul ca jucatorii lotului national (majoritatea evoluand la cluburi din strainatate) au oricum, pe langa asigurarea facuta de club, si polite individuale, ceea ce acopera aproape toata gama riscurilor presupuse de meseria de fotbalist. Totusi, tinand cont de gradul de reprezentativite si de valoarea sportivilor, in bugetul federatiei au fost prevazute sume pentru asigurarea acestora.
Federatia s-a inteles
cu jucatorii
Si pentru ca banii trebuia sa fie cheltuiti intr-un fel, federatia a ajuns la un acord cu jucatorii echipei nationale. Astfel, suma din bugetul federatiei care ar fi trebuit cheltuita cu primele de asigurare este oferita in valoare neta jucatorilor, aceasta adaugandu-se la totalul premierilor de care ei beneficiaza in cazul realizarii obiectivului stabilit. Intrebat daca cluburile straine la care activeaza jucatorii romani nu conditioneaza eliberarea acestora la meciurile echipei nationale de existenta unei polite de asigurare, Marian Albu raspunde sec: „Nu au acest drept. Si daca l-ar avea ar fi inutil, singurii beneficiari ai contractelor de asigurare incheiate de federatie fiind jucatorii lotului national si nu cluburile de care apartin acestia.tr
r
Rednic avea asigurare proprier
La cluburile din strainatate, regulile sunt clare. Asigurarea facuta de club ofera protectie financiara in primul rand clubului si intr-o masura mai mica jucatorilor. Justificat, daca ne gandim ca sumele de achizitionare a asigurarilor, transformate din dolari in lei, ar bloca calculatoarele de buzunar.r
r
Din acest motiv, jucatorii sunt destul de putin interesati de sumele pentru care ii asigura cluburile, mult mai importanta pentru ei fiind asigurarea pe care si-o fac in nume propriu. La randul lor, cluburile incheie contracte de asigurare, diferentiate ca suma, pentru jucatori, in functie de valoarea acestora, varsta lor sau durata contractului. Fundasul Rapidului, Mircea Rednic, a evoluat la un club de prima marime din Belgia. „Acolo – spune acesta -, in cadrul asigurarii facute de club, beneficiezi de prima de joc integrala doar in prima luna in care nu evoluezi ca urmare a unei accidentari. In a doua luna, prima se reduce la 50%, iar in a treia luna, la 30%. Ca valoare totala, despagubirea acordata nu poate depasi prima de joc pe doua luni. Pentru a se proteja financiar in cazul unor perioade mai lungi de inactivitate, jucatorii se asigura individual, dupa cum le permite buzunarul. „Contractul meu era unul destul de mic, fiind un jucator spre finalul carierei – spune Mircea Rednic. Suma pe care o plateam anual ca prima de asigurare era in jur de 600 USD, adauga acesta. Diferentele intre diversele campionate din Occident nu sunt semnificative, existand peste tot aceeasi preocupare de asigurare dubla (club si jucator). In Italia, de exemplu, societatile de asigurare care au departamente specializate pentru activitati sportive ofera cele mai complete produse de profil din Europa. Polita cea mai folosita de majoritatea jucatorilor din „Serie A ii costa pe acestia, anual, aproximativ noua-zece milioane de lire (5-6.000 USD), opineaza Ovidiu Sabau, multi ani jucator la Brescia. In ce priveste asigurarea facuta de club, sistemul italian difera oarecum, despagubirile din asigurari nevizand primele de joc, acestea fiind oferite, in general, la realizarea obiectivului propus in campionat. Un caz aparte il reprezinta fostul varf de atac al nationalei, Gabi Balint, jucator care a evoluat in campionatul spaniol. Suferind o accidentare care i-a pus capat carierei inainte de vreme, Balint beneficiaza totusi, de pe urma asigurarii, de o renta lunara, pentru cativa ani, in valoare de 1.000 USD, ca urmare a unor clauze contractuale care prevad despagubirea fotbalistului pentru intreaga perioada scursa din momentul accidentului si pana cand acesta ar mai fi putut evolua ca jucator activ.tr
r
Topul cluburilor cu cele mai mari sume asigurate (in dolari/jucator)r
Riscurile asigurate in cadrul acestor sume sunt cele de deces, invaliditate permanenta, totala si partiala. In cazul invaliditatii permanente partiale despagubirile se acorda proportional cu gravitatea vatamarii corporale.r
Exemple:r
– pierderea completa a posibilitatii de miscare a umarului – 20-25%r
– pierderea completa a piciorului – 50%r
Prin contracte separate jucatorii de la Steaua si National sunt asigurate si pentru incapacitate temporara de joc din accident, in timp ce Rapid a optat pentru o polita mixta de asigurare de viata.r