Spre deosebire de bucuresteni, clujenii platesc facturi mai mici la intretinere. Aproape toate blocurile din Cluj-Napoca (97%) au contoare pentru apa calda si incalzire. La nivel individual, 200.000 de clujeni au montate contoare de apartament (80.000 de apartamente), potrivit lui Radu Pintea, director tehnic al Regiei Autonome de Termoficare Cluj-Napoca (RATC). Programul de contorizare a inceput in urma cu sapte ani si, prin atragerea creditelor externe, regia a trecut si la lucrari de reabilit
Spre deosebire de bucuresteni, clujenii platesc facturi mai mici la intretinere. Aproape toate blocurile din Cluj-Napoca (97%) au contoare pentru apa calda si incalzire. La nivel individual, 200.000 de clujeni au montate contoare de apartament (80.000 de apartamente), potrivit lui Radu Pintea, director tehnic al Regiei Autonome de Termoficare Cluj-Napoca (RATC). Programul de contorizare a inceput in urma cu sapte ani si, prin atragerea creditelor externe, regia a trecut si la lucrari de reabilitare a sistemului de termoficare. sansa regiei clujene a fost aceea de a incepe o serie de programe externe inainte ca bataia politica sa se inteteasca. Contractate anterior, regia a derulat in perioada 2000-2002 un proiect de modernizare a sistemului termic, in valoare de 7 milioane de euro, din care 3,5 milioane de la Banca Europeana pentru Investitii. „Acum, 61 din 107 de centrale termice sunt complet automatizate si functioneaza fara supraveghere. Anul acesta sunt in curs de automatizare alte 25 de puncte termice”, adauga directorul Pintea.
Cine ajunge in Cluj ramane surprins sa observe parcometre electronice, „primul oras din Romania cu parcometre”, spune primarul Gheorghe Funar. Parcarile sunt administrate de firma Valcon, care a inlocuit supraveghetorii cu aparate moderne. Problema este ca, in ciuda amenzilor mari afisate, sunt destul de multi aceia care nu isi fac prea multe griji chiar si atunci cand primesc acasa amenda. A gasi un loc de parcare in Cluj, mai ales in centru, este o adevarata aventura, din cauza aglomeratiei mari de vehicule.
„Avem in proiect realizarea unei parcari subterane, exista deja macheta, insa si soarta acestui proiect este nesigura”, spune Funar. Primarul acuza Consiliul Local ca i-a respins 1.816 proiecte. Unul vizeaza construirea unei zone metropolitane la Cluj-Napoca. Localitatile limitrofe de pe o raza de 30 de km ar intra in aceasta zona. Comunele Apahida, Floresti, Baciu si Feleac sunt primele vizate. „Proiectul presupune o coordonare intre Cluj-Napoca si localitatile limitrofe, urmand ca printr-un program comun sa se stabileasca programele de dezvoltare, investitiile si modul de dirijare a resurselor din zona metropolitana”, explica Funar. Exploatarea bailor de la Someseni este de asemenea blocata de conflictul Primarie-Consiliu Local. Propusa spre aprobare Consiliului Local, finantarea lucrarilor de forare a fost respinsa de doua ori. Convins de potentialul bailor, Gheorghe Funar declara ca primele lucrari de verificare ar putea fi finantate de investitori germani. „In ipoteza in care reusim sa valorificam baile de la Someseni, Clujul va putea pur si simplu sa explodeze in plan economic, al nivelului de trai si al turismului”, spune Funar. Gasirea unor surse alternative de finantare este „contraatacul” Primariei la reactiile Consiliului Local.
Proiecte locale In 2003
Realizate
· Canal subteran pentru colectarea apelor reziduale – Regia de canalizare si apa;
· Proiect de reabilitare, automatizare, modernizare a sistemului termic – proiect de 7 milioane euro, cu finantare BEI – Regia de termoficare
Pe agenda
· Constructia de case pentru tineri. Primarul spune ca 500 de familii se muta in primavara aceasta in casa noua. Proiect realizat printr-o asociere romano-americana. Primaria a pus la dispozitie 70 de hectare de teren si incearca sa atraga tot mai multe firme pentru constructia imobilelor
· Extinderea „insulelor de energie”, peste 32 milioane de euro, aflata in faza de proiect (studiul de fezabilitate executat, se discuta cu bancile) – Regia Termoficare
· Inchiderea rampei de la Pata Rit, groapa de gunoi a orasului – 7,7 miliarde lei, program aprobat la nivel local
· Valorificarea turistica a Bailor de la Someseni – investitie in discutii cu o firma germana pentru a gasi surse alternative de finantare, proiectul fiind blocat de Consiliul Local.