Clujul a traversat mai bine decat alte orase mari din tara prima parte a tranzitiei economice. Cu toate ca a fost centrul unor falimente de rasunet, numite Caritas sau banca Dacia Felix, ale caror ecouri nu s-au stins nici in prezent, Clujul ramane cel de-al doilea centru financiar al tarii. Banca Transilvania, societatea de asigurare-reasigurare Ardaf, SVM Broker, doua fonduri mutuale performante, Napoca si Transilvania, sucursale puternice ale unor banci de prim rang constituie premisele unei economii bine dezvoltate.
In cea mai mare parte, economia judetului este dominata de capitalul autohton. Marci cunoscute au reusit sa functioneze in capitalism fara a-si pierde imaginea, iar altele noi s-au impus rapid pe piata nationala. Farmec, Napolact, Jolidon, Terapia, Flacara sau Somesul sunt nume cunoscute romanilor si, la ora actuala, reprezinta societati profitabile. Totusi, cu toate ca atatea marci s-au pastrat, Clujana, poate cea mai renumita intreprindere producatoare de incaltaminte din tara, si-a incetat mai demult activitatea, constituind un exemplu de cum poate fi falimentata o societate viabila. Vanduta pe bucati, Clujana va oferi altor societati spatii de productie. Una dintre cele mai dinamice societati clujene, Jolidon, functioneaza deja in fosta gradinita a societatii pe care a achizitionat-o de curand. Bine n-o duce nici Combinatul de Utilaj Greu, CUG-Cluj, intreaga platforma industriala pe care este amplasat acest colos inutil fiind afectata. Industria Sarmei Campia Turzii n-o duce deloc pe roze, desi se situeaza pe primul loc in economia judetului din punctul de vedere al cifrei de afaceri. Cu cei 4.000 de angajati ai sai, aceasta societate este esentiala pentru supravietuirea orasului Campia Turzii, care nu are multe alternative de dezvoltare.
Economia este influentata pozitiv de dezvoltarea culturala a orasului Cluj, teatrul, opera si filarmonica fiind punctele esentiale. Cu noua institutii de invatamant superior (sase de stat si trei particulare), cu 30 de facultati, pe bancile carora studiaza 40.000 de studenti, Clujul este cel mai important centru universitar, dupa Bucuresti. Absolventii sunt o mina de aur pentru investitorii din zona care beneficiaza de mana de lucru excelent pregatita. Nu intamplator, la Cluj se afla in stadiul cel mai avansat de realizare primul parc industrial din Romania, destinat in primul rand firmelor care functioneaza in domeniul IT&C. Dupa Bucuresti, aici este cea mai mare densitate de firme de software, iar noul parc reprezinta, in primul rand, o oportunitate pentru firmele mici nou infiintate, carora li se vor pune la dispozitie conditii bune de functionare. Firme importante in domeniu isi au sediul in Cluj: Brinel, Art Net, Recongs Romania, ‘Ntire, Agis Computers, societati care numara fiecare peste 100 de angajati.
Inteligenta face bani la Cluj
Salariul mediu net pe judet este 4,21 milioane lei, sensibil mai mare, comparativ cu media nationala care este de 3,7 milioane lei. Motorul economiei clujene este turat de initiativa privata. In Cluj se construieste mult, hotelurile s-au renovat iar altele noi s-au infiintat de curand. A cauta un loc de dormit in Cluj, daca n-ai rezervare facuta din timp, se poate dovedi o aventura cu rezultat incert, spatiile fiind ocupate de multe grupuri de turisti aflati in tranzit, oameni de afaceri cu treburi in oras. Cu toate ca nu este o destinatie turistica, aici isi are sediul cea mai mare societate de turism din provincie: Turism Transilvania. Societatea provine din fostul oficiu de turism judetean, un mastodont al epocii socialiste. Totusi, judetul Cluj este o poarta spre Muntii Apuseni, zona cu un imens potential turistic. Frumusetea peisajelor si pitorescul localitatilor montane se preteaza la dezvoltarea agroturismului, sectiune neexploatata la adevarata valoare.
Situatia economica este dificila in tara, dar municipiul Cluj-Napoca prospera. Nu este nevoie sa ajungi in centrul orasului pentru a observa acest lucru. Pe Dealul Feleacului, de-a lungul soselei ce vine de la Bucuresti, semnele capitalismului sunt peste tot. Panouri uriase cu reclame, hoteluri noi, depozite si hale de productie, benzinarii, chiar si un sediu de banca, au rasarit in numai cativa ani pe terenuri pustii inainte. Dinamismul economiei este relevat si de succesul targurilor clujene. Expo Transilvania, o societate patronata de CCIA si specializata in organizarea targurilor, desi detine a doua suprafata expozitionala din Romania (dupa Romexpo Bucuresti), face tot mai greu fata solicitarilor de inchiriere. Din pacate, judetul Cluj nu se reduce la Cluj-Napoca. Dej, Turda, Gherla sunt orase care duc lipsa de investitii semnificative si au o rata ridicata a somajului.

Cluj In cifre si procente
· 720.280 de locuitori pe o suprafata de 6.674 kmp (2,8% din teritoriul Romaniei)
· 69% din populatie traieste in mediul urban; densitate: 108 locuitori/kmp
· Legaturi rutiere: 342 km drumuri europene si nationale. Drumul european E60 (Viena-Budapesta- Oradea-Bucuresti)
· Feroviare: 259 km de cale ferata (122 km linie electrificata)
· Aeriene: Aeroportul international Cluj-Napoca – Someseni asigura legaturi aeriene, prin curse regulate, cu Bucuresti, Budapesta, Viena, MALnchen, Frankfurt pe Main, Bologna, Treviso, Bergamo, Florenta, Verona si Timisoara.
Productia industriala:
· In anul 2000: 11.143,9 mld lei;
exporturi 178 mil. USD
· In anul 2001: 15.585,2 mld lei,
exporturi 132,7 mil. USD
· Pana la 31.03.2002: productia industriala 3.770,6 mld. lei si exporturi de 11,2 mil. USD
· Societati inmatriculate: 39.074 din care 3.611 cu investitori straini (91 cu capital de stat, 187 capital mixt, 38.756 capital privat)
· Populatia ocupata: 291.800 persoane, din care 221.506 in sectorul privat
· Rata somajului: 12,3%
· Salariul minim brut: 1.750.000 lei
· Salariu lunar mediu net: 4.207.921 lei
· Principalele localitati: Cluj Napoca (331.992 locuitori) Turda (60.426) Dej (40.742) Gherla (823.941) Campia Turzii (29.754) Huedin (9.804) 74 de comune cu 223.585 locuitori.
Principalele ramuri industriale:
· Industria alimentara si a bauturilor: 17,1%
· Industria altor produse din materiale nemetalice: 16,2%
· Industria metalurgica: 12,3%
· Productia de mobilier: 7,8%
· Industria chimica 7,7%
Agricultura:
· Suprafata teren agricol: 424.377 ha, din care arabil 177.819 ha
· Cresterea animalelor (porcine, bovine, ovine, pasari) este o indeletnicire traditionala si reprezinta 47,5% din totalul productiei agricole.

SURSA: Camera de Comert si industrie