Conform deciziei CNA nr. 187 din 26 martie 2025, Consiliul a cerut YouTube să elimine clipul video de pe canalul „Mariustucashow @mariustucashow”. CNA a subliniat că nu a „dat jos o emisiune” a jurnalistului, ci a acționat pentru a elimina un conținut dezinformator, care încalcă reglementările legale și normele jurnalistice.

Clipul are o durată de 3 minute și 26 de secunde și a fost analizat pentru conținutul său considerat grav dezinformator.

Motivațiile CNA pentru solicitarea eliminării clipului lui Tucă

CNA a argumentat că materialul difuzat de Marius Tucă este un exemplu clar de dezinformare, bazat pe afirmații care induc în mod intenționat o percepție falsă asupra unor instituții ale statului, precum Biroul Electoral Central (BEC) și Curtea Constituțională a României (CCR).

Una dintre principalele critici aduse de CNA este utilizarea improprie a expresiei „lovitură de stat”. Jurnalistul a folosit acest termen pentru a descrie deciziile luate de BEC și CCR.

Un act neconstituțional

Termenul „lovitură de stat” se referă la un act neconstituțional și violent prin care un regim legitim este răsturnat, însă CNA subliniază că BEC este o autoritate administrativă, iar CCR garantează respectarea Constituției. Toate deciziile BEC sunt validate de CCR, iar afirmațiile jurnalistului că „membrii BEC au fost puși să redacteze înainte de a hotărî” sunt considerate o distorsionare gravă a realității.

În plus, CNA a subliniat caracterul repetitiv și intenționat al comunicării din materialul video. Expresiile folosite de Marius Tucă, cum ar fi „lovitură de stat”, „ca hoții” și „au tăiat democrația”, nu sunt simple opinii, ci afirmații sistematice, menite să creeze o imagine a unei realități alternative. Consiliul consideră că jurnalistul a folosit aceste expresii cu scopul de a dezinforma publicul și de a incita la o percepție ostilă față de instituțiile statului.

De asemenea, CNA a remarcat că afirmațiile jurnalistului nu sunt prezentate ca opinii personale, ci ca fapte incontestabile, ceea ce le face și mai periculoase. Jurnalistul a susținut că instituțiile statului acționează abuziv și ilegal, fără a oferi dovezi care să susțină aceste acuzații. Acest comportament contravine normelor deontologice ale profesiei, care stipulează importanța separării faptelor de opinii și responsabilitatea socială.

În final, CNA a subliniat că acuzațiile de „lovitură de stat” la adresa BEC și CCR sunt un atac simbolic asupra arhitecturii constituționale a României și pot genera neîncredere publică în funcționarea democratică a alegerilor. Astfel, materialul video încălcând principiile fundamentale ale jurnalismului, precum adevărul, verificarea și separarea faptelor de opinii, a fost considerat un exemplu grav de manipulare a opiniei publice.

Depășirea limitelor libertății de exprimare

CEDO protejează exprimarea opiniilor politice, dar nu include sub această protecție calomnia, dezinformarea sau afirmațiile false prezentate ca fapte. În cazul Lingens vs. Austria, Curtea a stabilit că orice opinie exprimată trebuie să fie bazată pe fapte concrete. În această situație, jurnalistul Marius Tucă face o acuzație gravă – „lovitură de stat” – fără niciun temei legal sau probatoriu.

Mesajul său a fost reclamat pentru încălcarea legii. Consiliul Național al Audiovizualului a analizat mesajul în contextul unui ansamblu mai larg de afirmații care răspândesc informații false și incită la manifestări violente și furioase. Aceste manifestări, care au avut loc în ultimele săptămâni, au dus la violențe evidente: jandarmi agresați, ziariști atacați, incendii și vandalizarea mașinilor de televiziune. Judecarea acestui mesaj nu vizează autorul, ci impactul său, fiind parte dintr-o serie de mesaje care contribuie la incitarea urii și violenței, bazându-se pe informații false.

Concluzia Consiliului Național al Audiovizualului

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a concluzionat că declarațiile jurnalistului Marius Tucă reprezintă una dintre cele mai grave forme de manipulare a discursului public. Acestea confundă opinia cu faptele, aduc acuzații nefondate unor instituții fundamentale ale statului și transmit publicului o realitate alternativă bazată pe percepții personale radicalizate.

„Este un caz flagrant de încălcare a deontologiei jurnalistice, care necesită o sancționare proporțională, nu pentru a limita libertatea de exprimare, ci pentru a proteja spațiul democratic și încrederea în instituțiile statului. Conform standardelor profesionale, legale și democratice, această comunicare reprezintă o dezinformare clară și trebuie tratată ca atare”, au precizat reprezentanții CNA.

În ceea ce privește afirmațiile conform cărora CNA nu are atribuții în domeniul online sau în eliminarea conținutului ilegal, inclusiv a celui dezinformator, instituția aduce următoarele clarificări:

Consiliul Național al Audiovizualului respectă libertatea de exprimare și pluralismul mass-media, principii fundamentale într-o societate democratică. Totodată, CNA are obligația legală de a acționa pentru protejarea publicului împotriva conținutului ilegal, în limitele competențelor stabilite de legislația națională și europeană. Începând din 2024, România a transpus Regulamentul (UE) 2022/2065 privind serviciile digitale (DSA) prin Legea nr. 50/2024, care reglementează aceste aspecte.

Legea-i lege

Legea prevede că autoritățile competente pot emite ordine de eliminare a conținutului ilegal, iar CNA este desemnată ca autoritate competentă pentru conținuturile care intră sub incidența Legii audiovizualului nr. 504/2002, inclusiv pentru materialele audiovizuale distribuite prin platformele de partajare video.

Anul trecut, România a fost victima unui atac informatic major, vizând influențarea proceselor electorale. CNA a reacționat prompt și a identificat comportamente neautentice pe platforma TikTok, ce au vizat compromiterea procesului electoral. După publicarea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale, CNA a transmis o alertă către Comisia Europeană, care a demarat o anchetă.

CNA subliniază că nu emite ordine de eliminare pentru opinii, satiră sau dezbateri, ci doar pentru conținut ilegal, cum ar fi: instigarea la ură, incitarea la violență și dezinformarea periculoasă care afectează sănătatea publică, securitatea națională sau integritatea proceselor democratice, reglementate explicit de lege. De asemenea, Art. 3 alin. (2) din Legea audiovizualului garantează libertatea de exprimare, dar nu protejează difuzarea de informații false care provoacă prejudicii concrete și sunt reglementate ca atare de legislația în vigoare.