Consiliul Tehnic al CNAIR a dat avizul pentru trei variante de traseu pentru infrastructura din Muntenia și Moldova, urmând ca elaboratorii studiilor de fazebilitate să intre în faza studiilor de teren.
Vineri, pe data de 13 ianuarie 2023, Consiliul Tehnic al CNAIR a avizat trei variante finale de traseu pentru infrastructura din Muntenia și Moldova, iar elaboratorii studiilor de fezabilitate vor începe studiile de teren, relatează Agerpres.
Care sunt cele trei variante de traseu pentru infrastructura din Muntenia și Moldova?
„Am avizat trei variante finale de traseu pentru infrastructura din Muntenia şi Moldova. Varianta finală de traseu a Autostrăzii Bucureşti-Alexandria. Pe cei 77 de kilometri ai acestei autostrăzi vor fi construite 47 de pasaje şi de viaducte”, a anunțat Cristian Pistol, directorul general al CNAIR, despre primul proiect avizat.
„Varianta finală de traseu pentru Drumul Expres Găieşti-Ploieşti care va avea o lungime de 81,5 kilometri. În cadrul aceluiaşi proiect va fi construit un drum de legătură cu o lungime de 7 kilometri care va asigura conexiunea cu DN72. Pe traseul Drumului Expres Găeşti-Ploieşti vor fi construite inclusiv 9 noduri rutiere, 46 de poduri şi pasaje”, a spus acesta despre al doilea proiect.
„Varianta finală de traseu pentru Autostrada Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni (varianta albastră) care va avea o lungime de 93,27 kilometri. Pe traseul autostrăzii vor fi construite 55 de poduri, 2 tunele şi 9 noduri rutiere”, a adăugat Cristian Pistol, în legătură cu al treilea proiect avizat.
Directorul general al CNAIR a afirmat, de asemenea, că urmează ca elaboratorii studiilor de fezabilitate să intre în etapa realizării studiilor de teren, iar după definitivarea lor se vor aproba indicatorii tehnico-economici ai celor trei proiecte în baza cărora va fi asigurată finanţarea pentru realizarea investiţiilor.
„Tot astăzi am aprobat în Proiectul Tehnic al Drumului Expres care va asigura conexiunea între A3 (zona Turda) şi DN1 (zona Tureni), în Transilvania. Pe drumul cu o lungime de aproximativ 5 kilometri vor fi construite două noduri rutiere şi 9 poduri şi pasaje”, a mai scris Cristian Pistol.
Potrivit acestuia, pasul următor va fi lansarea în licitație a contractului pentru execuţia acestui nou drum de mare viteză.
Încă 67 de km pentru Autostrada Moldovei
Ieri, 12 ianuarie, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunţat că alţi 67 de kilometri din Autostrada Moldovei au constructor desemnat și că s-au semnat contractele pentru tronsoanele 2 şi 3 ale secţiunii de autostradă Buzău-Focşani, parte a A7.
„Încă 67 de kilometri din Autostrada Moldovei au de astăzi constructor. Au fost semnate contractele pentru Tronsoanele 2 şi 3 ale secţiunii de autostradă Buzău-Focşani (parte a A7), cu acelaşi constructor român care lucrează deja pe tronsoanele 1 şi 4”, a spus acesta.
Sorin Grindeanu a adăugat că tronsonul 2 (Vadu Paşii-Râmnicu Sărat) are o lungime de 30,8 kilometri, iar valoarea contractului este 1,31 miliarde de lei (fără TVA). Tronsonul 3 (Râmnicu Sărat-Mândreşti Munteni) are o lungime de 36,1 kilometri, iar valoarea contractului este de 1,46 de miliarde de lei (fără TVA).
Potrivit ministrului Transporturilor, lucrările de construcţie a ambelor loturi, finanţate prin PNRR, trebuie finalizate în 26 de luni şi includ 12 poduri, dintre care Podul peste Râmnicul Sărat şi DN 22 (791 m), 18 poduri şi un pasaj, din care Podul peste DJ 205R şi pârâul Râmna (380 m).
„În prezent, din cele 13 loturi ale Autostrăzii Ploieşti-Paşcani (finanţată prin PNRR) 9 au contracte semnate. Celelalte 4 contracte au constructori desemnaţi încă din 2022, dar rezultatele procedurilor de achiziţie publică au fost contestate”, a declarat Sorin Grindeanu.
CNAIR a transmis că „autostrada Buzău – Focşani face parte din Coridorul 3, Bucureşti – Regiunea NE (Moldova) şi reprezintă o prioritate absolută la nivel naţional, conform analizei din Modelul Naţional de Transport, dezvoltarea infrastructurii rutiere prin construirea unei autostrăzi în lungul acestui coridor va conduce la creşterea traficului rutier prin generarea de noi călătorii şi atragerea de noi investiţii în ariile urbane”.
Coridorul facilitează accesul în zona turistică Neamţ sau nordul Moldovei, au adăugat reprezentanţii CNAIR.