Un român cheltuie în medie 0,48 euro pe an pentru asigurarea privată de sănătate, una dintre cele mai mici sume cheltuite în sistemul privat de sănătate din Europa. În România, asigurările private constituie 2% din totalul cheltuielilor private din sănătate, în timp ce în Franța, Slovenia și Olanda, acestea sunt de peste 50%. Totodată, doar 40% din populație contribuie la sistemul de sănătate, în timp ce toți cetățenii beneficiază de aceste servicii, într-un fel sau altul. În acest context, şeful UNSAR estimează că în anul 2050, rata de dependenţă privind îmbătrânirea populaţiei va ajunge în România să fie de 1 la 9, adică un adult care munceşte trebuie să susţină nouă pensionari.
"Există deficit în colectarea contribuțiilor de la companii, cât și de la indivizi", a spus Rangam Bir, președintele UNSAR. Datele uniunii arată că aproape jumătate din populație nu plătește asigurare și că aproximativ 160.000 de companii au datorii la fondul asigurărilor sociale de sănătate. Potrivit lui Rangam Bir, integrarea asigurărilor private de sănătate în sistem ar aduce o alternativă la opțiunile de finanțare a serviciilor de sănătate, ar crește concurența din sistem și ar spori controlului și calitatea serviciilor. "Fiecare individ va alege singur cât va investi în sănătatea proprie. De asemenea, se va pune mai mult accent pe prevenție și nu pe tratament, ceea ce duce la economii în sistem", a spus Rangam Bir.
Potrivit lui Virgil Păunescu, consilier presidential pentru probleme de sănătate, problema asigurărilor private este în dezbatere, însă nu s-a găsit încă un model bun de aplicare. "La momentul acesta, Casa Națională are monopol, fapt care duce la politizare, corupție, subfinanțare și incoerență", a spus acesta. În cazul în care se vor integra asigurările private in sistemul de sănătate, vor putea exista maxim 20 de case private de sănatate, care vor asigura fiecare între 1,5 și 2,5 milioane de pacienți. Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu va mai fi un executant de plăți, ci un organism reglator, care va evalua riscurile fiecărui pacient, astfel încât împărțirea pacienților să fie corectă și va încuraja concurență, potrivit Ioanei Bianchi, consilier al președintelui CNAS.
Se caută investitor pentru spitalele regionale de urgență
Consilierul prezidențial Virgil Popescu a declarat că primii pași în construirea unui parteneriat public-privat în sănătate a fost deja făcut, prin dorinta Ministerului Sănătății de a construi șase spitale regionale de urgență, din investiții străine. Spitalele vor avea în total 4.978 de paturi, vor costa 1,5 miliarde de euro și vor fi construite în totalitate din banii investitorilor, spre sfârșitul anului următor. Statul va veni doar cu terenul, iar din cele șase spații, Ministerul Sănătații a reușit să îl achiziționeze doar pe cel din București. Rămâne de văzut dacă vor exista doritori care să investească 250 de milioane de euro într-un parteneriat public-privat pe 30 de ani, pentru un spital, având in vedere riscurile generate de starea actuală a sistemului sanitar românesc. Potrivit lui Virgil Popescu, Ministerul Sănătății nu a definitivat încă o ofertă atractivă pentru posibilii investitori dintr-un astfel de proiect.